În noaptea lumii
Traian Dorz - Cântări de Drum
În noaptea lumii prea-ndelungă
sub lacăt de lumină grea
purtăm solia mântuirii
când sus pe cruce, când sub ea.
Trecând mereu când prin lumină
când prin umbra către Țel
L-avem când stâlp de nor nainte
când stâlp de foc, mereu pe El.
Plutim ades când peste valuri
când doborâți sub ele stăm
aceleași lupte când eroic
când îndoielnici le-nfruntăm.
Adesea-n zbor prea singuratic
prin cer uscat și munți stâncoși
ne bem doar roua de pe aripi
ca șoimu-n anii secetoși.
Cei ce-au purtat pe frunți mai grele
cununi de spini și de sudori
răzbat nălțând Dumnezeiește
solia mai strălucitori.
Purtând-o vrednici mai departe
din cei ce-au mers în cei ce vin
cu-atât mai plin ni-e viitorul
cu cât trecutul ni-e mai plin.
Iar Mâine-ajunși la Sfânta Țintă
cu chip ceresc și drum sfințit
spălați prin apa-ntineririi
vom săruta Tărâm Slăvit!