În noaptea lumii
Traian Dorz - Cântări de Drum
În noaptea lumii prea-ndelungă
sub lacăt de lumină grea
purtăm solia mântuirii
când sus pe cruce, când sub ea.
Trecând mereu când prin lumină
când prin umbra către Ţel
L-avem când stâlp de nor nainte
când stâlp de foc, mereu pe El.
Plutim ades când peste valuri
când doborâţi sub ele stăm
aceleaşi lupte când eroic
când îndoielnici le-nfruntăm.
Adesea-n zbor prea singuratic
prin cer uscat şi munţi stâncoşi
ne bem doar roua de pe aripi
ca şoimu-n anii secetoşi.
Cei ce-au purtat pe frunţi mai grele
cununi de spini şi de sudori
răzbat nălţând Dumnezeieşte
solia mai strălucitori.
Purtând-o vrednici mai departe
din cei ce-au mers în cei ce vin
cu-atât mai plin ni-e viitorul
cu cât trecutul ni-e mai plin.
Iar Mâine-ajunşi la Sfânta Ţintă
cu chip ceresc şi drum sfinţit
spălaţi prin apa-ntineririi
vom săruta Tărâm Slăvit!