
Încercări și răsplătiri
Traian Dorz - Mărgăritarul Ascuns
1 - Când Domnul l-a încercat pe Iov - iar credincioșia lui a rămas neclintită, - cât de minunat și binevoitor i-a răsplătit Dumnezeu credincioșia lui, dăruindu-i de două ori mai mult decât avusese înainte. Chiar și anii vieții i-au fost dați de două ori mai mult în urmă decât înainte.
Să nu ne îndoim niciodată de răsplătirile mari ale lui Dumnezeu față de cei ce trec biruitori prin încercări.
2 - În toți oamenii din lume Dumnezeu a pus o parte din adevăr, numai în oamenii Săi mari a pus tot adevărul.
Tuturor popoarelor lumii le-a trimis Dumnezeu profeți care să-i îndrume spre El,
dar puține popoare din lume și-au recunoscut profeții... și mai puține nu i-au lepădat.
3 - Cât de mare este Puterea lui Dumnezeu și ce minunat știe El să lucreze pentru ai Lui.
Cine s-ar fi putut gândi că Avraam va naște copii la bătrânețe, că Isaac va primi o soție de atât de departe, că Iacov se va întoarce din robie cu atâtea bogății, că Iosif, robul întemnițat va ajunge cârmuitorul țării, că un copil salvat din apele Nilului - și un Altul Născut într-o iesle - vor fi ceea ce au fost?
Dumnezeul nostru este Domnul Puterilor Minunate.
Să ne încredem în El în orice vreme, căci la El este ieșire din orice încercare pentru ai Săi.
4 - Dacă un mai mare pământesc pe care îl vedem, trebuie să fie rugat cu atâta respect și vrednicie,
- cum ar trebui să ne rugăm Aceluia care este Mai Marele Cerurilor și pe care nu-L vedem?
5 - Avraam a fost credincios, Isaac a fost blând, Iacov a fost prevăzător... Orice suflet care suferă ca și poporul lui Dumnezeu, trebuie să se roage Domnului să-l facă să fie atent ca Iacov, blând ca Isaac și credincios ca Avraam.
6 - Toate lucrurile cele tari pot fi biruite,
- numai Dumnezeu este Marele Nebiruit.
- Iată: piatra e tare, dar fierul o străpunge.
- Fierul e tare, dar focul îl topește.
- Focul e tare dar apa îl stinge.
- Apa e tare dar frigul o biruie.
- Frigul e tare, dar soarele îl nimicește.
- Soarele e tare, dar norul îl acopere.
- Norul e tare, dar vântul îl mână.
- Vântul e tare, dar omul i se împotrivește.
- Omul e tare, dar moartea îl doboară.
- Moartea e tare, dar Domnul o nimicește.
- El este Cel mai Tare. Să ne încredem în El.
7 - Cearta vine de la ură și duce la ură. Oricine se ceartă fără să se împace este un fiu al celui rău și va moșteni osânda.
8 - Sufletul celui rău e mai rău decât fapta lui. De aceea și merită osânda focului veșnic.
9 - Cel credincios în cele mici, este învrednicit de Dumnezeu cu cele mari.
Dacă Moise n-ar fi fost un bun păzitor al oilor stăpânului său, Dumnezeu nu i-ar fi încredințat spre păstorire oile Sale.
Și dacă David n-ar fi fost viteaz în lupta pentru mielușelul răpit de urs ori de leu, - Domnul nu l-ar fi trimis să-l înfrunte pe Goliat.
Să ne dovedim credincioșia în cele mici... și Dumnezeu ne va învrednici și de cele mari.
10 - Chiar și cele rele lucrează spre binele celor buni.
Dacă Moise n-ar fi fost silit să fugă în Madian, el n-ar fi aflat de Voia lui Dumnezeu - și poporul Domnului n-ar fi fost eliberat din robie.
Dacă Iuda n-ar fi uneltit împotriva Mântuitorului nostru, El n-ar fi pătimit vărsându-Și Sângele Lui Sfânt pe Cruce pentru noi.
Tot răul lucrează fără să vrea, prin voința lui Dumnezeu - spre binele nostru.
11 - Suferința este trimisă de Dumnezeu oamenilor pentru vindecarea sufletului lor, căci în primul rând sufletul lor este bolnav și sufletul îmbolnăvește trupul...
Dar oamenii nu vreau să înțeleagă Voia și grija dragostei lui Dumnezeu pentru ei. Fac totul pentru a-și vindeca trupul - dar nici nu le pasă de suflet.
12 - Dumnezeu Se arată drepților Săi mereu în pustie.
Pentru a auzi glasul Lui și spre a-I vedea Fața - trebuie mereu să cobori în pustie, cum a coborât Moise, cum a coborât Mântuitorul, cum au coborât sfinții.
Nu te îngrozi de pustie, Domnul te duce acolo ca să-L auzi și să-L vezi pe El.
Ai ochi și urechi de văzut și auzit.
13 - Când soarele unui mare sol al lui Dumnezeu apune, atunci răsare soarele unui alt mare om al lui Dumnezeu.
Fără schimb nu lasă Dumnezeu să plece nici un lucrător al Lui.
Altfel Lucrarea Lui s-ar pierde.
Și Numele Său ar fi de ocară.
14 - De ce S-a arătat Dumnezeu lui Moise într-un spin care ardea fără să se mistuie?
Poate pentru că spinul este cel mai mic dintre copaci iar Dumnezeu vrea să ne învețe că El Se arată în cei umili.
Și poate pentru că spinul este gardul cel care împiedică - iar El vrea să împiedice orice rău.
Și poate că spinul este copacul durerii, iar Dumnezeu vrea să știm noi că oricând un credincios al Lui suferă, suferă și El, dorind ca pe noi să ne scape.
15 - Cu cât e mai slab acela prin care lucrează Dumnezeu, cu atât el arată mai bine puterea Dumnezeului său.
Cu cât e mai mic slujitorul - se vede mai mare Stăpânul.
Cu cât e mai sărac robul, - se vede mai bine bogăția Domnului.
Și aceasta să ne bucure pe noi totdeauna.
16 - Știa oare Adam să vorbească atunci când el a pus numele tuturor animalelor, precum spune Cartea Sfântă?
Cine l-a făcut pe el să vorbească? Cine i-a dat priceperea?
Dumnezeu este Acela care a deschis ochii celor ce știu să vadă și El i-a închis pe ai celor care vor să fie orbi.
Celor ce vor să știe, El este Cel ce-i învață și El îi lasă în întuneric pe cei neascultători.
El a făcut ochiul care vede, urechea care aude și gura care vorbește.
Pe El să-L slujim cu toate.
17 - Suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. El așteaptă ca noi să pornim lucrul, iar apoi ni Se alătură. Să luăm jugul Lui - și apoi vine și El lângă noi să tragă la el.
Lucrul Domnului stă în mâinile noastre. Ne așteaptă pe noi. Dacă noi nu-l facem, rămâne nefăcut. Dacă întârziem, el rămâne neisprăvit. Dumnezeu vrea ca noi să voim ceea ce El dorește, fără să fim constrânși la aceasta.
O, ce mare dragoste are Dumnezeu. Numai dragostea lucrează în felul acesta.
18 - Dumnezeul nostru este Cel Etern și Cel Atotputernic. El a fost înainte de facerea lumii - și va fi și după sfârșitul ei, împărățind pe veșnicie.
Când vrea să ierte, atunci cingătoarea Lui este Blândețea iar Coroana Lui Împărătească este Dragostea. Când vrea să facă dreptate, arcul Său este focul iar săgeata Sa trăsnetul. Norul este scutul cu care Se acopere, raza soarelui este sabia Lui. Cerul este tronul Său, iar pământul așternutul picioarelor Lui.
Temeți-vă de El și dați-I slavă veșnică.
19 - Omul lui Dumnezeu își duce viața pe pământ între păcat și suferință.
Când Dumnezeu vrea să-l ferească de păcat, trimite suferința.
Când a căzut în păcat și Domnul vrea să-l scape din el, îi trimite suferința.
Nu osândi pe nimeni până ce păcatul omului nu întrece suferința sa.
20 - Dumnezeu l-a înștiințat de zece ori pe Faraon.
De zece ori i-a lăsat vreme de pocăință și de îndreptare și înainte de a-l pedepsi, de zece ori l-a iertat.
Cât de bun este Dumnezeu cu orice păcătos! Câte înștiințări îi trimite, câtă vreme îl așteaptă, câte iertări îi dă, câte încercări îi trimite, numai și numai să se îndrepte.
Și numai când nu mai e nici o nădejde - îl pedepsește!