Independenţa trupească şi cea sufletească
Traian Dorz - Dorim să fim
1 - Adevărata independenţă nu-i numai cea trupească ci este mai ales cea sufletească. Poţi fi uneori rob cu trupul dar poţi fi independent cu sufletul.
E grea desigur robia trupească, dar este de o mie de ori mai grea robia sufletească.
2 - Când cineva este liber cu sufletul, chiar dacă este un sclav trupeşte, - el trăieşte demn, suferă demn, moare demn.
Dar dacă este liber trupeşte însă este un sclav, un rob sufleteşte fie la patimi, fie la oameni, fie la frică ori la ticăloşie - el este un condamnat la o nefericire veşnică.
3 - Desigur independenţa trupească este scumpă şi cere nespus de mari jertfe pentru dobândirea ei. O, câte jertfe a dat neamul nostru secole de-a rândul pentru ea. Şi alte neamuri tot la fel.
Dar independenţa sufletească este nespus mai scumpă - şi de aceea şi jertfele date pentru ea sunt nespus mai mari.
4 - În primul rând pentru independenţa noastră de sub robia diavolului şi păcatului, a trebuit cea mai mare şi mai scumpă Jertfă. Jertfa Fiului lui Dumnezeu, Dragul şi Scumpul nostru Mântuitor Isus Hristos.
Iar după această Jertfă şi împreună cu Ea, câte alte jertfe ale celor mai sfinţi şi mai apropiaţi urmaşi ai lui Isus au trebuit de-a lungul veacurilor!
5 - Temelia independenţei noastre naţionale este jertfa marelui nostru erou necunoscut - jertfele tuturor celor nespus de mulţi eroi a căror nume şi ale căror fapte nu le mai ştie nimeni.
Dar sângele lor ne-a răscumpărat independenţa. Şi jertfele celor mai puţini dar cunoscuţi, care s-au adăugat la ceilalţi întregind preţul independenţei noastre.
6 - Faţă de memoria tuturor acestora, noi trebuie să avem o mare recunoştinţă, cât va dura neamul nostru pe faţa pământului.
Pentru că ei au murit, ca noi să trăim. Ei au căzut ca noi să ne ridicăm şi ei s-au dat ca preţ morţii, ca noi să căpătăm independenţa vieţii.
7 - Dar la temelia eliberării noastre sufleteşti - ce mari şi scumpe jertfe s-au pus! Ce curat şi Sfânt Sânge S-a vărsat. Ce grele şi unice vieţi s-au dăruit.
Cei mai aleşi eroi ai lui Dumnezeu în frunte cu Fiul Său, au luptat şi s-au jertfit în această Oaste Nemuritoare pentru independenţa noastră.
Mausoleele lor umplu ţara şi lumea.
8 - Să ne ducem copiii şi tineretul cât mai des pe la Mausoleul eroilor neamului şi pe la locurile istorice ale biruinţelor lor! Pentru a le inspira cultul eroilor. - Şi pentru a se pătrunde de dragostea de ţară şi de marele preţ al libertăţii ei.
Dar să-i ducem şi mai des pe la locurile şi vieţile sfinte ale eroilor credinţei pentru a se pătrunde şi mai mult de valoarea libertăţii sufleteşti, - pentru că doar această libertate ştie s-o preţuiască şi să o folosească bine şi pe cealaltă.
9 - Un eliberat sufletesc este şi un eliberator al semenilor săi, pe când un eliberat numai trupesc adeseori este şi el dar duce şi pe alţii, în cea mai nefericită robie sufletească...
10 - Ce folos că îl eliberezi pe un tâlhar din închisoare dacă nu-l eliberezi şi din tâlhărie? Scăpat afară, el va tâlhări din nou.
11 - Ce folos că l-ai scos pe un beţiv din groapă, dacă nu-l scoţi din alcoolism? Scos afară din groapă, el se va îmbăta din nou.
12 - Ce folos că îl opreşti pe un fumător de la o ţigară, ori pe un înjurător de la o blasfemie, ori pe un flecar de la o vorbă murdară,
- dacă nu le-ai ajutat acestora să se oprească ei înşişi de la fumat, de la sudalme, de la murdării? Îndată ce vor avea prima ocazie vor păcătui din nou, fiindcă ei sunt robii acestora (Ioan 8, 34).
13 - Iată deci că adevărata independenţă este numai cea pe care o dă Hristos - Eliberatorul sufletelor.
Căci prin El, scăpăm de cea mai monstruoasă tiranie şi de cea mai murdară sclavie şi de cea mai nefericită robie, - a diavolului, a păcatului şi a morţii.
14 - Numai acela pe care îl eliberează Fiul lui Dumnezeu este cu adevărat liber - după cum este scris (Ioan 8, 36).
Dar cât de greu ajung oamenii ca să înţeleagă acest adevăr. Iar din cei care totuşi îl înţeleg, cât de puţini ajung să-l şi dobândească...
15 - Dacă noi rămânem numai la independenţa trupească a fiinţei noastre, ori a familiei noastre ori a ţării noastre - încă n-am făcut prea mare lucru. N-am făcut nici pe jumătate drumul spre independenţa acestora. Să nu ne oprim aici şi să nu punem armele jos.
Efortul cel greu abia de aici începe. Partea cea mai însemnată abia de acum urmează.
Eliberarea sufletească este de un şi mai mare preţ. La asta să ajungem!...
16 - Dacă eliberarea pământului nostru a cerut atâtea jertfe - câte a cerut şi câte va mai cere încă, eliberarea cerului nostru?
Eliberarea pământului nostru s-a încheiat deplin numai în momentul când ostaşii ţării, eliberatorii acestui pământ au intrat în capitală pe sub Arcul de Triumf!
Eliberarea cerului nostru se va fi făcut şi ea pe deplin numai atunci când ostaşii Domnului, eliberatorii acestui cer, vor intra pe porţile Ierusalimului Ceresc, capitala Patriei noastre Veşnice!
17 - Când se încheie o luptă şi se obţine o victorie pământească, atunci încetează orice efort pentru front. Se pun armele jos - şi se duc toţi luptătorii acasă. Toate forţele ţării învingătoare - se odihnesc: Ţelul a fost atins.
18 - Dar lupta noastră cerească încă nu s-a încheiat, biruinţa noastră finală încă n-a fost atinsă, ţelul nostru de independenţă sufletească a tuturor semenilor noştri încă n-a fost cucerit.
Mai sunt atâţia dintre cei iubiţi ai noştri în robia păcatului. Mai sunt atâtea locuri şi posturi sfinte ocupate de slugile celui rău şi murdărite de obiceiurile păgâneşti.
Fraţi ostaşi ai Domnului, nu depuneţi armele Duhului Sfânt. Nu vă duceţi la vatră ca să odihniţi. Lupta cea sfântă încă nu s-a încheiat.
19 - Veniţi la mormintele eroilor lui Hristos. Duceţi acolo nu numai florile admiraţiei voastre şi nu numai lacrimile recunoştinţei pentru jertfele lor,
- ci duceţi acolo mai ales legămintele voastre sfinte şi luaţi de acolo curajul lor sfânt.
20 - Legămintele voastre şi curajul lor - să vă facă apoi să le preluaţi solia din mâna lor întinsă spre voi. Să le preluaţi steagul împlântat până aici unde au căzut ei - şi să le înălţaţi şi mai sus. Şi să le duceţi şi mai departe.
De la voi le vor lua alţii, - şi când vor ajunge la Hristos, - El va învia tot lanţul biruitorilor Săi şi în fruntea lor va intra El Însuşi pe Porţile Triumfului în Ierusalimul de Sus, Capitala Veşnică a Împăratului nostru Biruitor, Isus Biruitorul!
Amin.