Îndurerat Izvor...
Traian Dorz - Cântările Dintâi
Îndurerat Izvor din care
Iubirea Veşnică-a ieşit
vestesc pe mări învolburate,
luntraş, de chipul Tău vrăjit!
Departe-n zarea strălucită
Te văd pe-ndureratul Lemn
se-ntinde pân-la mine umbra
mult pătimirii Tale semn.
Şi-ntinsa Crucii Tale umbră,
cât două mii de ani de chin
pe mii de mări mi-nseamnă calea
pe care către Tine vin.
Isuse, azi din lupta lumii
mă-ntorc rănit şi suferind
şi-nfrânt cu mâinile-amândouă
potirul inimii Ţi-întind:
O, las-să cadă-n el Iubirea,
un strop din Veşnicu-Ţi Izvor
şi-o să se-aline-ntregu-i plânset
şi toate rănile ce-l dor.
Că nu-i ajung din celelalte,
nu-l umple de-ar primi potop,
Iubirea Sfântă, dar din Tine,
i-ajunge când primeşte-un strop.
Atras şi însetat de Tine
nu pot să-mi mai găsesc alin
nefericit cu jumătate, -
se linişteşte numai plin!
Cu luntrea vieţii sfâşiată
mă-ntorc cu lungi păreri de rău
- Izvorule-al Iubirii Sfinte
dă-mi sufletului stropul Tău!