Şi ştiu că porunca Lui este viaţa veşnică. De aceea, lucrurile pe care le spun, le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.
Încă o dată: tot ce ne învaţă Hristos mai cu apăs, şi cu ce ne pretinde El mai stăruitor, este ordinea, rânduiala, limpezimea.
Tot ce faci îţi cere să fie făcut: la timp, curajos, îngrijit, atent, întreg şi întocmai.
Nici mai mult, dar nici mai puţin decât îţi cere.
Nici mai devreme dar nici mai târziu decât trebuie
şi nici mai grăbit dar nici mai încet de cum se cuvine. Ci totul ordonat, corect, punctual, întocmai.
Dacă Dumnezeu ne-a chemat la mântuire şi ne-a zidit în Hristos, pentru faptele bune pe care El le-a pregătit ca să umblăm în ele (Efes. 2, 10), atunci câtă grijă sfântă trebuie să punem noi în toate, spre a împlini întocmai după cum ne porunceşte El!
Căci în fiecare clipă prezentă Hristos ni Se înfăţişează, ascuns, sub fapta pe care trebuie s-o împlinim,
sau sub suferinţa pe care trebuie să o îndurăm,
sau sub mărturisirea pe care trebuie să o facem.
Dacă Dumnezeu a pregătit o adunare la care să vorbeşti, ce grijă sfântă trebuie să ai ca să vorbeşti Cuvântul Său, întocmai cum L-a spus El.
Dacă Dumnezeu a pregătit o rugăciune ca s-o înalţi spre El,
sau o jertfă ca s-o împlineşti,
sau o dărnicie ca s-o aduci,
sau un bolnav ca să-l îngrijeşti,
sau un soţ aspru pe care trebuie să-l iubeşti,
sau o boală pe care s-o suferi,
sau o lucrare în care să te osteneşti,
- în toate acestea în chiar toate să-L vezi numai pe El, care aşteaptă de la tine să-L asculţi şi să le faci şi să le împlineşti întocmai cum ţi-a spus El, întocmai cum le-ar împlini El.
Când sfinţii scriitori ai Scripturilor au fost puşi de Domnul Duhul Sfânt la scrierea acestor Dumnezeieşti Cuvinte, o cu câtă grijă au lucrat ei, ca fiecare virgulă şi fiecare sunet să fie aşezate întocmai acolo, fără să le scape nimic, fără să schimbe şi fără să greşească nimic.
Dacă şi ei ar fi scris, sau ar fi copiat Cuvintele Domnului, cu neglijenţa cu care lucrăm astăzi mulţi dintre noi, cine ar mai putea acum înţelege ceva din ce s-ar fi păstrat din Scripturi, după atâtea sute şi mii de ani şi după atâtea mii de mii de transcrieri?
Dar ei au scris întocmai. Cu răbdare. Cu dragoste. Cu conştiinţa răspunderii. Cu grija evlaviei, fiecare cuvânt, fiecare literă, fiecare punct, întocmai aşa şi nu altfel.
Respectul evlavios faţă de tot Cuvântul lui Dumnezeu şi faţă de toate cerinţele Sale, este datoria sfântă a fiecărui credincios.
Şi sufletul pe măsură ce doreşte să-I aducă lui Hristos o închinare mai ascultătoare, cu atâta se va sili să-I ţină şi Cuvântul Său,
în întregimea Lui
şi întocmai,
aşa cum L-a spus El, atât în scris cât şi în faptă.
Slavă, laudă şi închinare veşnică Ţie Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos.
Iată o zi din Săptămâna Patimilor Tale şi o parte din Evanghelia Ta pentru noi - am sfârşit-o meditând.
Pas cu pas şi verset cu verset...
Am văzut astfel şi am învăţat ceva din cele ce ne-ai lăsat scris... şi ai vrut Tu să ne înveţi din tot ce ai spus şi ai făcut Tu.
Ne aplecăm acum din nou asupra învăţăturilor pe care ni le-ai dat, şi dorim să Te rugăm în duhul mângâietor şi dulce al Betaniei,
să ne dăruieşti harul încrederii Tale, ca lui Lazăr,
râvna slujirii Tale ca a Martei,
şi dragostea adorării Tale ca a Mariei.
Te rugăm să ne păzeşti de lăcomia şi invidia lui Iuda,
şi să ne ajuţi să preţuim cu evlavie trupul cel scump cât eşti cu noi
spre a Te asculta cu toată inima noastră.
Te rugăm să ne ajuţi să putem dezlega de lume sufletele tinere de care Tu ai nevoie,
şi să le putem aduce la Tine, să le putem lega de Tine cu toată inima, spre a le folosi Tu înspre slava Ta.
Adu-i Tu Însuţi la Tine Doamne Isuse pe toţi copiii şi tinerii noştri. Şi fă din ei nişte unelte binecuvântate de care să Te foloseşti măreţ şi fericit, numai Tu.
Te rugăm fă-ne pe toţi nişte ucenici atenţi cu toate sufletele care doresc să Te vadă pe Tine
şi ajută-ne să le putem tuturor ajuta să Te vadă şi să Te cunoască pe Tine, prin tot cuvântul nostru,
şi prin toate purtările noastre.
Câtă vreme Te avem în mijlocul nostru, ajută-ne să ne purtăm într-un chip vrednic de Tine Doamne Isuse,
şi nici una din datoriile noastre să nu le lăsăm nefăcute.
Când vedem slava Ta, minunile Tale, lucrările puterii Tale, ajută-ne să nu tăcem,
ci să le vestim cu toată îndrăzneala şi cu toată căldura inimii noastre.
Dacă ne-ai făcut harul să ne chemi să fim împreună lucrători cu Tine, nu ne lăsa niciodată să iubim mai mult slava lumii decât slava Ta,
nici să ne fie vreodată frică pentru viaţa noastră, pentru libertatea sau pentru avutul nostru şi din pricina aceasta să Te părăsim pe Tine.
Ci dacă cunoaştem Cuvântul Tău Cel Sfânt şi dacă ştim cu ce grijă şi teamă de Tine trebuie să-L mărturisim,
Te rugăm ajută-ne nu numai să-L spunem chiar aşa cum este El, fără a-L răstălmăci în folosul cuiva,
dar să-L şi trăim cu fapta şi umblarea noastră zilnică,
întocmai aşa cum ni L-ai lăsat Tu
şi cum ni L-ai arătat Tu, prin pilda Ta.
- Te rugăm ajută-ne Isuse Doamne, ca să-Ţi putem aduce şi noi astfel o mireasmă tot aşa de bineplăcută Ţie ca mirul Mariei din Betania.
Şi să Te primim pe veci Împăratul nostru, a căruia Împărăţie nu va mai avea sfârşit.
Căci a Ta Dumnezeul nostru este Împărăţia şi puterea şi slava,
a Tatălui, a Fiului, şi a Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.