Foto Traian Dorz

Ioan stătea cu ucenicii săi

Traian Dorz - Hristos - Dumnezeul nostru

A doua zi, Ioan stătea iarăşi cu doi din ucenicii lui.
Până când ai noştri nu L-au aflat şi cunoscut personal pe Hristos, noi avem mereu şi mereu datoria să stăm cu ei şi să-i ajutăm în toate privinţele ca să se apropie de El.
Acela care L-a aflat pe Hristos şi care este trimis să-L mărturisească pe Hristos şi altora, are totdeauna în jurul lui o seamă de suflete apropiate, care formează cercul lui de ucenici.
Faţă de aceste suflete care sunt cele mai apropiate de inima noastră, care sunt colaboratorii noştri, noi totdeauna suntem datori să le împărtăşim deplin din toată cunoaşterea şi trăirea noastră cu Hristos şi în slujba Lui, tot ceea ce le este necesar.
Pentru ca să poată face şi ei la rândul lor, o slujbă cât mai rodnică pentru El.
Sfântul apostol Pavel spune colaboratorilor săi din Efes: Aduceţi-vă aminte că timp de trei ani de zile zi şi noapte n-am încetat să vă sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi...
Nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu,
nu am ascuns nimic din ceea ce vă era de folos (Fap. Ap. 20, 20,27).
Sfântul apostol Petru, la fel (1 Petru 5, 1-3).
Şi tot aşa au făcut adevăraţii slujitori aleşi ai Domnului crescând pentru El bărbaţi sănătoşi în credinţă şi în învăţătură,
pentru ca Evanghelia Domnului şi Biserica Sa să propăşească cu cinste şi cu putere, prin ei, în mijlocul oamenilor, iar viitorul mărturisirii Evangheliei să fie asigurat, prin pregătirea de mereu noi vestitori vrednici de ea.
Scumpi fraţi lucrători ai Domnului, aveţi de grijă de cei care trebuie să rămână în locul vostru purtători de steaguri în lupta Domnului Isus.
Creşteţi şi hrăniţi fii sănătoşi şi ucenici vrednici pentru Domnul.
Ocupaţi-vă de ei mereu cu răbdare şi cu grijă, ca să poată avea tot ce le este de folos şi de lipsă, în casa părintească,
în adunarea şi în Biserica noastră,
pentru ca să nu fie nevoiţi a căuta hrană în altă parte.
Căci de cele mai multe ori ceea ce primesc de la străini, este otravă şi moarte, tulburare şi rătăciri.
Nu vă feriţi să le vestiţi tot planul Domnului şi învăţaţi-i să-şi cunoască locul şi datoria lor în acest plan, trezindu-le conştiinţa misiunii lor, cunoştinţa răspunderii lor faţă de Dumnezeu şi faţă de Lucrarea Lui.
Aceasta îi va face bărbaţi de credinţă, destoinici pentru orice lucrare bună, tari în mărturisirea lor şi neschimbaţi în convingeri,
şi astfel voi veţi fi părinţii unui întreg neam binecuvântat, iar steagul primit de la voi va trece glorios în mâinile unor vrednici urmaşi.
Domnul nostru Isus,
Te rugăm binecuvântează cu Duhul Tău pe toţi cei care i-ai rânduit să fie urmaşi ai noştri în mărturisirea Evangheliei Tale pe pământ,
făcându-i tari în mărturisirea lor şi statornici în credinţă.
Dăruieşte-le o minte sănătoasă, pentru a înţelege adevărul învăţăturii Tale
şi o inimă curată pentru trăirea puternică a credinţei primite,
pentru ca solia Ta să fie dusă cu prisosinţă şi cu putere sub nişte steaguri biruitoare şi strălucite până la venirea Ta.
Amin.