Portarul îi deschide, şi oile aud glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume şi le scoate afară din staul.
Păstor adevărat este numai acel care are părtăşia personală cu fiecare oaie a sa, cu fiecare suflet păstorit de el.
Numai acela care apropiindu-se cu simţire, cu dragoste curată şi înţelegătoare de fiecare suflet, îşi câştigă încrederea, preţuirea şi ascultarea fiecărei oi şi a întregii turme.
Păstor bun este numai acela care prin viaţa curată pe care o duce, îşi ştie apropia sufletele apăsate şi singuratice, ca aceştia să-i poată dezveli şi mărturisi rănile lor nemângâiate şi nevindecate, spre a-i putea ajuta pe toţi fraţii săi.
Păstor bun este numai acela care prin blândeţea şi prietenia lui caldă şi bună, a putut lega o aşa părtăşie cu fiecare suflet, încât orice oaie din turma sa, să-şi poată deschide către el inima sa întreagă,
fără teamă, fără rezerve şi fără prefăcătorie.
Păstor bun este numai acela care prin Duhul Sfânt reuşeşte să-şi închege sufletul una, cu ale celor între care l-a aşezat Dumnezeu,
într-o adâncă unitate, învăţătură şi iubire sfântă,
într-o părtăşie împreună-ascultătoare de Cuvântul Sfânt,
ca să-i poată purta pe toţi cu bucurie, împreună cu el, pe urmele Domnului Isus, Dumnezeiescul nostru Păstor.
Păstorul ştie atunci starea fiecărei oi, a fiecărui suflet,
cunoaşte fiecare virtute sau slăbiciune a oamenilor, a familiilor, a adunărilor Domnului.
Ştie ce rană este în fiecare loc şi cunoaşte ce leac să dea în orice boală.
Poate să afle cu uşurinţă şi îndată, unde s-a strecurat un hoţ şi face totul spre a feri sufletele de el.
Iar oile îl ascultă totdeauna fiindcă îi aud glasul inimii
şi simt că în glasul său este numai grijă şi iubire adevărată şi caldă faţă de ele.
Staulele sunt, într-un anumit înţeles, locurile îngrădite unde oile nu primesc adesea, nici apă, nici mâncare, nici îngrijire.
Unde oile sunt adesea numai mulse, tunse şi chinuite.
Unde oile sunt numai despărţite, îngrădite, robite.
Unde oile zac, behăiesc şi se bat, unele cu altele.
Un adevărat păstor va scoate totdeauna oile sale dintr-o astfel de stare.
Păstorul bun va îngriji ca oile sale, să fie totdeauna adăpate la Apa vieţii şi hrănite cu păşunea cea verde, gustoasă şi totdeauna proaspătă a Cuvântului lui Dumnezeu, a sfintelor învăţături evlavioase.
Va scoate sufletele din uscăciune, din boala şi din chinul locurilor îngrădite, unde nu-i iubire deplină,
nici pace adevărată,
nici bucurie senină,
- pentru că acolo nu-i hrana adevărată a harului Sfânt,
şi nici învăţătura Duhului Ceresc
şi nici liniştita lărgime a slobozeniei lui Hristos.
Păstorul bun va lupta să dărâme dezbinările dintre inimi, dintre familii, dintre fraţi,
va căuta să ridice pe cei care nu pot merge pe picioarele lor, având grija întăririi lor duhovniceşti,
va munci să călăuzească spre o muncă rodnică pe cei care nu fac nimic bun
şi să-i facă pe toţi a trăi în pace şi unire între ei.
Păstorul cel leneş şi rău, va ţine mereu oile în staul, adică fără păşune şi fără apă, sub frica şi intoleranţa sa, fără milă şi fără grijă.
Păstorul cel bun însă, le va scoate mereu la păşuni verzi şi le va duce la ape de odihnă.
Doamne Isuse, Te rugăm ai milă de oile Tale care tânjesc de atâta vreme închise sau îngrădite, fără bucuria libertăţii, fără păşune şi fără apă, în atâtea staule cu garduri înalte şi groase.
Îndură-Te şi rupe gardurile care le ţin mereu în strâmtorare, în frică şi în vrăjmăşie,
sfarmă zăvoarele care nu le lasă să se poată bucura în toată libertatea ci le ţin mereu în strâmtoare şi lipsă, despărţite unele de altele.
Înlătură-l pe cel împotrivitor, hrăpăreţ şi egoist
şi ridică-l pe cel care cu bucurie vrea să deschidă uşa oilor Tale, spre libertatea unei păşuni după care tânjesc şi doresc de atâta vreme, cerând-o de la Tine cu lacrimi.
Bunule Păstor al Bisericii, Isuse Doamne,
ori de câte ori Cuvântul Tău şi recunoştinţa noastră ne aminteşte de păstorii Tăi şi ai noştri, noi dorim mereu să Te rugăm pentru ei, să le înmulţeşti numărul, puterea şi biruinţele Tale,
să-i îmbraci cu toată râvna şi roadele Duhului Sfânt,
pentru ca să poată cu răbdare, cu dragoste şi cu înţelepciune păstori turma Ta
în aşa fel încât Duhul Tău să poată cu bucurie odihni în mijlocul lor, fierbinte, rodnic şi biruitor totdeauna.
Amin.
+
Fii purtat mereu de-ndemnul dragostei pentru Hristos
pururea urând păcatul să iubeşti pe păcătos.