Isuse, nu mai vreau de-acum

Isuse, nu mai vreau de-acum în lume nici un bine

decât să m-adâncesc mai mult în dorul după Tine.

Să cânt cu glas mai îngeresc cântarea Ta aleasă

ce tot mai noi fiori de drag în inimă îmi lasă.

Și să mă rog adânc simțind sărutu-Ți pe pleoape

tot mai departe de pământ și mai de Cer aproape.

Iar când oceanul morții lat va fi să-l trec odată

să-l trec cu fruntea fericit pe Sânu-Ți rezemată.

Și-ajuns Dincolo să m-adăp din Zorii Fericirii

o dată doar cu ape din Izvoarele Iubirii.

O dată doar să-mi sting pe veci nespusa setei pară

și-apoi Isus, iubirea mea nimic n-o să mai ceară.