La duminica Floriilor: și pruncii erau în biserică strigând: Osana Fiul lui David!

În ziua de Florii, Mântuitorului I s-a făcut în Ierusalim o primire triumfală. Ziua aceasta a fost cea dintâi și cea din urmă din viața cea pământească a Mântuitorului în care S-a lăsat să fie sărbătorit cu finici și strigări. Osana, binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel (Matei 21, 9; Ioan 12, 13).

Dar vai, această primire triumfală a fost o primire mincinoasă. Peste 3 zile, cântecele de slavă Osana, s-au schimbat în strigătele: Răstignește-L!

Aceiași oameni care L-au întâmpinat pe Domnul în ziua de Florii cu osanale, cu flori și ramuri de finic, peste trei zile au năvălit asupra Lui cu batjocuri, cu cruce, cuie și ciocane să-L răstignească.

În ziua de Florii, iudeii au întâmpinat cu osanale pe un Hristos politic. Iudeii așteptau un Mesia, un Împărat lumesc care să scuture jugul romanilor și să refacă împărăția cea lumească a lui Israel. Iudeii credeau că Acest Mesia politic este Isus. Sufletul lor n-avea nimic cu Domnul vieții. Strigătele din ziua Floriilor erau strigăte politice care n-aveau nimic cu mântuirea sufletului. Domnul intra numai în cetate, nu și în sufletul strigătorilor. S-a și văzut îndată acest lucru. A doua zi, Domnul i-a întâlnit pe strigători în tinda bisericii făcând neguțătorie. I-a scos afară cu biciul și cu mustrări aspre (Matei 21, 12).

Domnul nu putea suferi viața lor. De aceea, după 3 zile, cei cu osana, s-au întors împotriva Domnului și L-au răstignit pe Cruce. L-au răstignit pentru că nu-L primiseră pe Domnul ca pe un Împărat și Stăpân al sufletelor lor. Domnul intrase numai în cetate, nu și în sufletul lor.

În chipul acesta sunt și azi, mulți, foarte mulți creștini. Sunt toți aceia care strigă: Doamne, Doamne, dar nu fac voia Domnului (Matei 7, 21). Îl întâmpină pe Domnul cu anumite flori și ramuri de rugăciuni, de anumite datini, de unele posturi, dar cu viața și cu faptele lor Îl răstignesc neîncetat. Îl primesc pe Domnul cu osanale, dar nu Îl lasă să intre în cetatea sufletului lor ca Împărat și Cârmuitor. Domnului I se fac și azi parade mari, slujbe frumoase, dar nu I se deschid sufletele ca să intre în ele ca Împărat, ca Stăpânitor și Cârmuitor.

Evangheliile ne spun că la întâmpinarea Domnului din ziua Floriilor, au luat parte și copii strigând și ei Osana, Fiul lui David (Matei 21, 15). De la acești copii să luăm pildă de primire adevărată a Domnului.

Pruncii sunt o predică vie de mântuire sufletească. Adevărat vă spun că dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția cerurilor (Matei 18, 3). Copilul este chip de curățenie, de nevinovăție și inimă curată, așa cum trebuie să fie un creștin adevărat.

Iubiților ostași din Oastea Domnului, dragi copii ai lui Dumnezeu! Praznicul din duminica Floriilor, este praznicul nostru... este praznicul copiilor lui Dumnezeu... este praznicul celor care L-au primit pe Domnul de Împărat și Cârmuitor în Ierusalimul sufletului lor.

Cu glasul și nevinovăția copiilor din duminica Floriilor, să strigăm și noi neîncetat:

Osana, Fiul lui David! Slavă Ție că din niște copii ai urgiei, ai făcut din noi niște copii ai Tăi. Osana, Fiul lui David! ajută-ne să creștem neîncetat în darul Tău... dă-ne tot ce ne trebuie unor copii ai Tăi.

Osana, Fiul lui David! Slavă Ție că ai intrat în cetatea sufletului nostru.

Osana, Fiul lui David! Lumea ne mustră și pe noi ca pe copiii din Ierusalim și ne spune să tăcem (Matei 21, 15), dar noi strigăm și vom striga neîncetat: Osana, Fiul lui David... Osana, Împăratul sufletelor noastre!...

Iosif Trifa.