Lăsaţi-mă s-alerg
Traian Dorz - Cântări de Drum
Lăsaţi-mă s-alerg voios,
grăbit spun cui mă-ntreabă
că-n ascultarea lui Hristos
se cere mers cu grabă.
Nu-mpovăraţi iubirea mea
cu tot ce rugineşte
nici cu ce furii pot lua
sau molia-nvecheşte.
Nu chinuiţi a mele zări
cu şoaptele lăsate
lăsaţi-mi slobode cărări
virtuţilor curate.
Dispreţuiesc tot ce-i deşert
arunc tot ce mă ţine
nădăjduiesc şi uit şi iert
şi înţeleg pe-oricine.
Las bătrâneţea-ntârziind
să-şi tragă neputinţa
şi-alerg spre unde strălucind
m-aşteaptă umilinţa.
Las tot ce-i căldicel şi las
umblarea cea uşoară
căci ziua ce mi-a mai rămas
se-apropie de seară.
Grăbit lucrez cât pot voios
grăbit spun cui mă-ntreabă
grăbit alerg, după Hristos
se cere mers cu grabă!