Liniştită-i moartea...
Traian Dorz - Cântarea Învierii
Liniştită-i moartea celui credincios
ca un somn preadulce într-un loc frumos
ca o odihnire dup-o muncă grea
- fericit acela ce sfârşeşte-aşa!
Dintre fraţi el trece între îngeri Sus,
cea dintâi el vede Faţa lui Isus
Faţa cea dorită care-a sângerat
patima prin care l-a răscumpărat.
Ochii-nchişi în lume se deschid în Rai
unde ce-l aşteaptă nu-i pe lume grai
toţi cei duşi nainte, într-un cor nespus
îl primesc în slava Dulcelui Isus.
- O, cum mulţumeşte el lui Tatăl Sfânt
c-a sfârşit cu bine lupta pe pământ
că-n iubirea-I mare l-a răscumpărat
din osânda morţii cea de ne-ndurat.
O, cum mulţumeşte Domnului Isus
prin a cărui Jertfă a ajuns el Sus,
o, cum mulţumeşte Duhului Preasfânt
că i-a dat putere pe tot drumul strâmt.
Lăudaţi pe Domnul când un credincios
are-o moarte dulce şi-un sfârşit frumos
şi vă-ntoarceţi şi voi la Hristos deplin
ca s-aveţi la moarte loc în Rai. Amin.