Locuri
Traian Dorz - Cântările Roadelor
Locuri dragi de care ne-avem inima legată
nu sunt sate sau oraşe
ci-s fiinţe
şi-amintiri.
Căci acolo unde n-avem amintiri
sau feţe scumpe
nu-i nimic să ne atragă
şi nici când să le dorim.
Când numim vreun loc
vreodată
nu gândim la grămădirea
de clădiri sau de cocioabe
ci la ceea ce iubim,
la fiinţele plăcute şi-amintirile frumoase
sau amare,
ce de-acolo ne atrag, sau ne resping.
Partea noastră din fiinţă
cu iubire sau durere
ce-am trăit-o într-o vreme
sau cu cineva-ntr-un loc,
- este ceea ce ne-atrage totdeauna cu putere
şi tot locul se reduce
pentru noi
la preţul lor.
În vreun loc cu cât mai multe ni-s fiinţele iubite
şi cu cât mai mult acolo am trăit mai cu folos
cu atât mai mult de-acolo ne e inima legată
şi simţim întotdeauna că spunându-l, tresărim.
Dacă toţi cei dragi ai noştri
s-ar afla-ntr-un loc pe lume
inima ne-ar fi întreagă
numai într-un singur loc
dar când i-am iubi puternic
pe toţi oamenii de-oriunde
cum Hristos ne porunceşte
peste tot ne-ar fi la fel.
Cerul este locul unde Tatăl nostru Dulce
şi Mântuitorul nostru
şi Mângâietorul Sfânt
şi tot ce iubim puternic
cu tot sufletul,
fierbinte,
căci acolo se adună toţi ai noştri
rând pe rând...
De aceea când Îi spunem Numele Cel Scump,
tresar
inima întotdeauna de iubire şi de drag
căci Acolo-i casa noastră şi fiinţele iubite
şi nimic n-avem pe lume mai de preţ
şi mai dorit!