Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică, şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică Însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.
Pentru orice mâncare trebuie să lucrezi.
Cine mănâncă trebuie să lucreze, spune Evanghelia! Aceasta este o poruncă nu un sfat.
Cine mănâncă fără să lucreze este un parazit, este un trântor, este o fiinţă vrednică la osândă, căci el trăieşte din munca altuia, cum ar trăi din sănătatea lui, din sudoarea lui, din sângele şi viaţa lui,
fără a face nimic altceva decât să mănânce.
Dar şi sufleteşte este aşa.
Tu te-ai hrănit de ani de zile din Pâinea cea Vie a Cuvântului lui Dumnezeu şi a harului lui Isus Hristos.
Ce ai lucrat şi ce lucrezi tu pentru aceasta?
Te-ai mângâiat, te-ai întărit şi te-ai veselit cu darurile lui Dumnezeu care ţi le-a dat direct, sau prin vasele Sale,
- dar tu ce ai lucrat pentru aceasta drept mulţumire?
Cui ai vorbit despre Hristos?
Câte zile de jertfă şi rugăciune pentru propăşirea Lucrării Sale
şi pentru lucrătorii Săi ai ţinut?
Câţi săraci ai ajutat şi pe la câţi bolnavi ai fost?
Până unde te-ai ostenit pentru Hristos şi ce ai răbdat?
De cât te-ai putut lipsi din dragoste pentru El,
şi cât dovedeşti prin viaţa ta recunoştinţa şi mulţumirea?
Sau tu numai mănânci fără să lucrezi nimic?
Doamne Isuse,
mulţumindu-Ţi Ţie pentru toţi acei prin care m-ai hrănit pe mine sufleteşte, Te rog să mă ajuţi să le fiu recunoscător şi preţuitor cu ascultare şi supunere.
Te rog să mă ajuţi şi pe mine să pot fi de ajutor şi de mângâiere celor flămânzi, măcar îndrumându-i la aceia care îi pot hrăni şi lumina cu Cuvântul Tău.
Amin.
+
Nu fi leneş! - totdeauna fă ceva dacă trăieşti
te-osândeşte chiar şi pâinea ce-o mănânci, de nu munceşti.
+
Nicicând tu nu-ţi pierde vremea
fără-a face ceva bine
căci de pierzi tu astăzi vremea
mâine-ai să te pierzi pe tine.
+
Munca, noi cu rugăciunea vrem să ne-o unim mereu
căci numai când sunt unite le dă roade Dumnezeu.