Drept răspuns, Isus le-a zis: Adevărat, adevărat vă spun, că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea, şi v-aţi săturat.
Frumos este totdeauna când sufletul Îl caută pe Hristos,
dar când căutarea aceasta după El este pornită din dorinţe şi din motive fireşti, atunci umblarea ajunge o ruşine şi un păcat.
Mântuitorul cunoaşte dorinţele tuturor oamenilor care merg după El.
Cunoaşte şi dorinţa care te însufleţeşte şi te porneşte şi pe tine după El, dragul meu.
Mulţi mergeau atunci după Isus numai spre a vedea semne.
Îi ducea curiozitatea şi setea după minuni noi.
Din aceştia unii ascultând Cuvântul Lui s-au ales şi s-au alipit de El prin credinţă.
Alţii nu s-au ales cu nimic.
Mulţi mergeau numai să capete ceva de la Hristos sau măcar de la cei care mergeau după Isus.
Mergeau, căci astfel aveau prilejul să capete mâncare fără plată,
să se îmbrace din pomeni.
Aceştia şi-au săturat stomacul pe o zi, dar şi-au uscat sufletul pe veci.
Din aceştia nici unii n-au rămas la Isus.
Căci oricine caută foloasele lumeşti, te părăseşte îndată ce nu le mai poate avea lângă tine.
L-au părăsit pe Hristos, când nu le-a mai dat pomană.
Puţini au fost cei care mergeau necăutând nici semne, nici mâncare ci pe El şi dragostea Lui mântuitoare.
Aceştia au fost fericiţi şi câştigaţi ascultând Cuvântul Său. Chiar dacă nu vedeau nimic. Şi nu primeau altceva nimic.
Căci acela care se mulţumeşte cu Hristos, are totdeauna belşug şi din celelalte.
O Doamne Isuse,
mulţi au căutat,
prin Tine şi pe calea Ta,
numai mâncare trupească, interese şi avantaje materiale.
Aceştia au fost în Lucrarea Ta artişti şi scamatori religioşi,
iscoade şi vânzători.
Cu vorbiri dulci şi teatrale, au putut fura inimile şi banii şi încrederea oamenilor înşelându-i,
dar nu Te vor putea înşela pe Tine, căci Tu vei izbăvi Biserica Ta de ei. Şi-i vei izgoni odată afară din ea.
Te rugăm Doamne să faci aceasta cât mai curând,
pentru slava Ta şi respectul Cuvântului Tău Cel Sfânt.
Amin.
+
Dacă ceri lui Dumnezeu
nu pe El, ci-un dar al Său
nu ceri bine, ci faci rău.
- Dacă fericirea vrei
chiar pe Dumnezeu să-L cei’.