Mărturisitori cere Domnul
Traian Dorz - Piatra Scumpă
1 - Nici o mărturisire nu poate avea putere şi crezare, dacă nu se întemeiază pe aceste cuvinte: Eu am văzut!...
Căci cine n-a văzut el însuşi, cu ochii lui - ceea ce susţine - nici el nu poate fi credincios deplin
şi nu poate nici convinge pe alţii.
De ce oare atâtea predici sunt lipsite de putere şi de viaţă?
De ce atâţia predicatori vorbesc zadarnic,
dacă nu chiar stricător, sufletelor şi adevărului?
De ce cuvintele lor nu mişcă pe nimeni şi nu rodesc nimic bun în nimeni?
Pentru că ei înşişi n-au trăit ceea ce spun!
2 - Pe aleşii Săi, Domnul îi trece prin multe încercări şi experienţe în lume,
nu numai pentru a-i verifica, a-i curăţi, şi a-i învăţa,
ci mai ales pentru că El, având nevoie de ei ca de nişte mărturisitori în lume, ei au nevoie să se încredinţeze personal de adevărul pe care trebuie să-l mărturisească cu puterea celui deplin convins,
a celui ce a văzut cu ochii lui.
Iar ei, nicăieri nu-L vor putea cunoaşte cu adevărat pe Isus, ca în mijlocul valurilor şi al încercărilor.
De aceea cine nu le cunoaşte - nu poate fi un ales al lui Hristos.
3 - Dragul meu frate, tu trebuie să crezi ceea ce spui!
Pentru ca să fi crezut şi tu de către alţii!
Iar ca să te convingi, să crezi cu adevărat, trebuie să fi şi tu dus acolo. Acolo unde poţi vedea minuni.
De aceea trebuie să treci şi tu prin nenorociri,
ca strigând şi cerşind ajutorul Domnului,
să te convingi că El este, şi că răspunde.
Minute sunt experienţele cu Dumnezeu.
Dar puţini le rezistă.
4 - Hristos nu are nevoie în lume pentru vestirea Sa, nici de predicatori, nici de funcţionari, nici de artişti,
ci are nevoie de mărturisitori!
Predicator poate fi oricine are o cunoştinţă. Sau i se pare că o are.
Funcţionar poate fi oricine are o şcoală. Sau crede că o are.
Artist poate fi oricine are ceva talent, sau îşi închipuie că-l are,
- dar mărturisitor nu poate fi decât acela care L-a văzut şi L-a cunoscut adânc şi real pe Hristos.
Din propria sa experienţă.
5 - Scumpi fraţi lucrători ai Domnului, aveţi grijă de cei care trebuie să rămână în locul vostru purtători de steaguri în lupta Domnului Isus.
Creşteţi şi hrăniţi fii sănătoşi
şi ucenici vrednici pentru Domnul.
Ocupaţi-vă de ei mereu cu răbdare şi cu grijă, ca să poată avea tot ce le este de folos şi de lipsă, în casa părintească,
în adunarea şi în Biserica voastră.
Atunci firul sfânt nu se va rupe la voi.
6 - Cine vrea să-L cunoască cu adevărat pe Hristos, trebuie să-I privească atent umbletul Lui prin lume,
trecerea Lui prin Istorie,
roadele Lui în Omenire,
şi opera Lui pe pământ.
Pentru că El este Începutul, Mijlocul şi Sfârşitul tuturor.
7 - Nu privi numai la tabloul lui Hristos şi râde batjocoritor!
Nu-L privi în ceea ce nu-i a Lui în biserică. Ci în cei ce sunt ai Lui în ea.
Nu-L privi pe Hristos în cei leneşi - ci în cei harnici. Căci doar aceştia sunt ai Lui.
Nu-L privi în cei lepădaţi, mincinoşi, lacomi şi desfrânaţi, aceştia s-au lepădat de El,
chiar dacă se mai numesc cu Numele Lui.
Nu aceştia sunt Biserica Sa.
Ci sunt cei ce-L trăiesc pe Hristos în intenţia şi în realizarea Binelui, Frumosului şi Adevărului.
8 - Priveşte-L pe Hristos în ceea ce este activ, lucrător, pozitiv, -
nu în ceea ce este leneş, nepăsător şi rău.
Priveşte-L în ceea ce a lăsat şi lasă trecerea Sa prin conştiinţe
şi Cuvântul Lui prin idei,
şi sentimentul Lui prin artă
şi dragostea Lui prin literatură
şi cunoaşterea Lui prin cultura şi prin ştiinţa creştină.
Şi prin toată civilizaţia venită în urma Lui, pretutindeni pe faţa acestui pământ.
Acestea sunt El.
9 - Hristos lucrează mereu.
Duhul şi Cuvântul Său sunt în continuă creaţie şi desăvârşire
ducând totul spre mai frumos şi mai rodnic.
Oricine este în Hristos, nu se mulţumeşte niciodată, nici calitativ, nici cantitativ, cu ceea ce face, sau a făcut.
În Hristos eşti numai atunci când mergi,
când înaintezi,
când eşti în lucrare.
Dorinţa de lenevie, de şedere, de nelucrare, te scoate din El.
Şi te desparte de El.
10 - Potriveşte-ţi pasul în cadenţa şi alinierea cu coloana lui Hristos.
Ţine cadenţa cu Oastea Sa, dacă vrei să mergi pe urmele Sale.
Fii ordonat, disciplinat, cuviincios şi harnic, - dacă vrei să fi al Lui.
Nu te lăsa niciodată de rând şi nu te lăsa din aliniere.
Ca să nu cazi în mâinile celui rău şi în pierzarea lui.
11 - Oricine are ochii curaţi şi cuget sincer, privind urmele lui Hristos
şi roadele urmelor Sale,
nu poate să nu strige: Isus, Tu eşti Dumnezeu!...
Ca Natanael şi ca Toma.
Pentru că nimeni n-a mai avut astfel de urme în lume, niciodată cum a avut Isus.
Napoleon a spus: Eu cunosc oamenii! Hristos n-a fost om!
12 - Isuse Doamne, Tu eşti Mielul Vechiului Testament şi Tu eşti Mielul Noului Testament,
şi Tu eşti Harul ispăşitor al Milei şi Dragostei.
Tu eşti Jertfa Sfinţitoare pentru sufletele şi străduinţele noastre
şi Tu eşti Odihna pentru cugetele noastre, ajunse la amărăciunea constatării marilor noastre slăbiciuni în faţa datoriei!
13 - Dragul meu, câţi merg după Isus, în urma vorbelor tale?
- vorbeşte întotdeauna în aşa fel încât cei care te vor asculta să simtă în inimile lor o puternică dorinţă de a merge după Isus...
Să-L dorească, să-L iubească îndată şi să-L urmeze pe totdeauna pe Domnul Isus.
Şi dacă încă nu poţi, plânge, roagă-te şi luptă până vei putea.
14 - Iuda n-a rămas numai la Isus
nici Dima
- Unul a căutat bani,
altul lumea,
altul întâietatea,
altul slava deşartă.
Şi aceasta i-a nenorocit pe toţi.
Dar sămânţa lor mai rodeşte mereu în biserică până azi,
căci neghina creşte mereu cu grâul.
Aşa că tu poţi vedea şi auzi pe destui astfel de fii ai neghinei, în Lucrarea lui Dumnezeu.
15 - Cât de mulţi sunt şi azi în lume, din acei care pot veni la Hristos, dar nu rămân în El.
Se iau îndată după alţii şi lasă pe Isus.
Pot începe cu Hristos, cu Evanghelia Lui, cu Adevărul Său, dar îndată o iau în altă parte,
vorbesc altceva, propovăduiesc altceva,
urmăresc altceva.
Ceasuri întregi vorbesc altceva.
Viaţa întreagă umblă după altceva - şi nu cu Hristos.
16 - Roadele Duhului Sfânt nu depind de locul unde te vei duce,
ci de starea pe care o ai.
Cine poate fi aur, este aur acolo unde se găseşte!
Cine nu, acela nu va fi nicăieri.
Cine este un pom bun, acela rodeşte acolo unde a fost sădit de către stăpânul de la început,
- cine nu este, acela nu va rodi, oriunde s-ar muta el. Până la foc.
17 - Ce fericit a fost ceasul când ucenicii L-au aflat pe Hristos!
Acest ceas rămâne neuitat şi această zi rămâne cea mai frumoasă sărbătoare până la moarte.
Până la adânci bătrâneţe, Ioan şi-a amintit mereu că întâlnirea lui cu Isus era pe la ceasul al zecelea.
Şi eu am avut un astfel de ceas în viaţa mea.
Dar tu ai avut?
18 - Şi ţie suflet drag, dacă L-ai aflat pe Hristos îţi va rămâne neuitat ceasul acela până la sfârşitul tău.
Toată viaţa ta îţi vei aminti cu duioşie şi cu recunoştinţă de el.
Ca şi de locul unde s-a petrecut minunea naşterii tale din nou, atunci.
Dacă încă nu s-a petrecut aceasta, - fă să se petreacă acum.
Depinde numai de tine.
19 - Nu mai amâna deci acest lucru nici chiar pentru mâine, dacă tu nu l-ai făcut încă.
Fiindcă viaţa nu este sigură pentru nimeni, dar moartea este sigură pentru fiecare!
Şi nimeni nu ştie a cui mai este ziua de mâine.
Nu amâna căci chiar dacă te vei întoarce mai târziu, tot o să-ţi pară rău că nu te-ai întors acum.
Vino deci chiar acum la Hristos!