
Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau, şi am putere s-o iau iarăşi; aceasta este porunca, pe care am primit-o de la Tatăl Meu.
Nici cărturarii şi fariseii nu I-au luat cu sila, viaţa Domnului şi Mântuitorului nostru Isus.
Nici Pilat, nici Irod, nici Caiafa (Ioan 19, 11; Fap. Ap. 4, 27-28), nu I-au putut-o lua silit. El şi-a dat-o de bună voia Lui.
Nici iadul, nici Moartea, nici vrăjmaşii... căci lui Hristos - Dumnezeu, nimeni nu-I putea lua cu sila nimic.
Ci El de bună voie Şi-a rânduit viaţa Lui, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit pe noi (1 Ioan 4, 9).
Şi-a dat-o de bună voie pentru ascultarea care a avut-o El faţă de Tatăl şi iubirea pe care a avut-o faţă de noi.
A avut puterea de smerenie şi milă ca să-Şi dea viaţa fără să Se împotrivească
şi a avut puterea de biruinţă ca să Şi-o ia înapoi, prin înfrângerea tuturor vrăjmaşilor Săi,
În toată lucrarea mântuirii noastre, nici Tatăl şi nici vrăjmaşii nici prietenii şi nici Moartea, nu I-au luat Domnului Isus Hristos nimic cu sila. Dumnezeu putea, dar n-a voit. Moartea voia, dar n-a putut. Ci şi lui Dumnezeu şi Morţii, El S-a adus ca Jertfă de bună voie.
Acesta este Marele Său Preţ, care a acoperit marea noastră datorie.
Fiind Una cu Tatăl, care este Izvorul Vieţii,
- şi fiind El Însuşi Viaţa, şi având viaţa în Sine Însuşi,
Domnul Hristos, Mântuitorul nostru, Şi-a dat Viaţa de la Sine, din Sine Însuşi,
adică avea în El Însuşi Viaţa pe care Şi-a dat-o de bună voia Sa, pentru ca astfel prin această Viaţă Dumnezeiască dăruită ca preţ răscumpărător - să ne-o elibereze din robia morţii şi a diavolului, pe a noastră.
Toţi ne primim viaţa, de orice fel, pe care am avea-o numai din Isus Hristos. Atât viaţa trupească, cât şi cea sufletească şi cea duhovnicească.
În valuri şi unde de căldură, de putere şi de lumină, vine din Isus Hristos, viaţa care ne dă nouă fiinţa, mişcarea şi rodirea cea bună.
Şi la fel se înalţă, tot atrasă de El, ceea ce este şi în noi viaţă... Viaţă în fiinţa noastră, în opera noastră, în tot ce suntem noi.
Întreg acest circuit de viaţă, este o poruncă a Tatălui, care în felul acesta întreţine şi primeşte viaţa noastră a tuturor sufletelor, prin viaţa care este şi care vine din Izvorul Vieţii noastre care este Hristos.
După cum Tatăl întreţine viaţa naturii prin circuitul aerului sau luminii sau apei, care din mări se face nori, apoi ploaia cade după ce udă pământul se întoarce iarăşi înapoi, acolo de unde a plecat, făcând toată această slujbă a vieţii fără să scadă şi fără să crească nimic mai mult decât era la început,
- tot aşa ne întreţine nouă viaţa, în orice fel, prin Fiul Său Isus Hristos, proaspătă mereu şi dulce pe totdeauna.
Pentru că n-ar putea exista viaţă în alt fel.
O, cât de ascultătoare sunt între ele toate lucrările lui Dumnezeu!
Şi cât de minunate sunt ele toate!
O Isuse, Viaţa şi Puterea noastră de viaţă,
fii binecuvântat Dumnezeul nostru.
Din Tine, prin Tine şi pentru Tine sunt toate.
A Ta să fie slava în vecii vecilor. Amin.
Te rugăm ajută-ne să rămânem cu toţii strânşi uniţi cu Tine, viaţa noastră, într-un circuit veşnic, pentru ca ea să aducă roadă. Şi prin roada noastră Numele Tău să fie slăvit în vecii vecilor, iar noi fericiţi tot aşa.
Amin.