Nimic nu s-a-ntâmplat nici astăzi

- zici tu,

- și alții zic așa! -

nimic nici lumii, nici cetății, nici ție nu ți s-a-ntâmplat...

... Privești vecinul și pe alții,

închizi oblonul și te culci,

și nu-ți dai seama cât de bine-i că nu s-a întâmplat nimic.

Ce mare har e de la Domnul, că nu s-a întâmplat nimic...

Când zeci și sute de primejdii te pot pândi la orice pas,

nenorociri neprevăzute când pot atâtea să se-ntâmple,

când prăbușiri

și morți cumplite

cer mii de jertfe-n orice zi

când rele după rele-n lume cer plata de la Dumnezeu,

iar plata asta El,

nici astăzi

n-a-ngăduit să ne-o primim,

când moartea seceră întruna și-i zilnic lângă fiecare,

dar de ai tăi

și de la tine

a-ndepărtat-o Domnul azi,

când bunătatea și-ndurarea te-a mai îngăduit o zi,

și când Dreptatea și Răsplata

te-au mai răbdat să treci o noapte

- tu spui cu voce plictisită: - A, nu s-a întâmplat nimic!...

O, mulțumește, mulțumește cutremurat lui Dumnezeu

cu umilință pentru harul că nu s-a întâmplat nimic.

De ziua și de noaptea care

te culci și te scoli din patul tău.

Căci, o, ce multe pot să vină atunci când n-a venit nimic

și câte-ar fi putut fi astăzi,

da, când nimic nu s-a-ntâmplat!