Nu-i om fără-o credință
Traian Dorz - Cântarea Viitoare
Nu-i om fără-o credință, nu-i nici un om ateu
când moare să nu-ntoarcă strigând spre Dumnezeu
mai poate câte unul trăi fără Hristos
dar a muri nu poate nici un necredincios.
E-ngrozitoare viața trăită în păcat
dar moartea-n el e-o groază pe veci de neuitat
cine-a văzut cum moare un om necredincios
cât va trăi nu uită sfârșitu-i fioros.
... Poți râde și tu astăzi cel tânăr și-ncrezut
dar las-că vine ziua când ai să zaci căzut
și-ai să aștepți o moarte cu necrezute munci
și vei vedea fii sigur că n-ai să râzi atunci.
Tu zici acum: nu-mi pasă! - că-ți pare că ești sus
dar sâmburele morții ascuns și-n tine-i pus
îi vine-un ceas prielnic și nici nu te gândești
la care colț de stradă cu moartea te-ntâlnești.
Nu râde și nu bate, nu vinde nici trăda
că undeva pe-aproape pândește moartea ta
și dacă-i fioroasă o viață de păcat
o moartea-n el e groaza în veci de neuitat!