Nu mi-am putut nălța

Nu mi-am putut nălța privirea

mereu spre Adevăr s-o țin

dar gândul i-a pătruns iubirea

și nu i-am fost nicicând străin.

N-am înțeles deplin în mine,

ades, porunca ce mi-ai spus

dar cât am înțeles, știi bine

că-ntregul suflet mi l-am pus.

Și n-am avut din bogăție

prea mult să-Ți dau îmbelșugat,

- dar ce-am avut, Isuse, Ție

din toată inima Ți-am dat!

Cei doi soți sunt un trup și un suflet.

Ei împreună să se roage și să postească...

Unul pe altul să se învețe și să se sprijine.

Hristos atunci Se bucură și Își trimite pacea Sa peste ei.

Unde sunt ei doi este și El.

Iar unde este El acolo nu este cel rău.

Tertulian