Nu-mi suspina iubire
Traian Dorz - Cântarea Învierii
Nu-mi suspina iubire cârtind că-i crucea grea
căci, mai puţin şi-ajungem curând şi noi acasă
să-ţi pară tot mai dulce amara cruce-a ta
şi zarea cândva tristă să-ţi pară mai frumoasă.
În faţa lui Hristos
vom pune crucea jos
şi-atunci din Mâna Sa
cununa vom lua...
Nu-ţi mai întoarce ochii spre nici un loc şi vis
ce ţi-ai putut odată dori aici şi cere
ci-n dragostea-mpletită a cerului deschis
îmbrăţişează-ţi crucea şi-nvăluie-o tăcere.
Singurătatea sfântă în care ai ajuns
alunge-ţi orice strigăt ori şoaptă tulburată
în jurul tău vin îngeri cu dulcele răspuns
ce nalţă şi sărută o cruce-mpreunată.
Sfinţirea te va duce să vezi ce-i nezărit
te va uni cu ceruri mai sus şi jos ca tine
te vei cuprinde-n totul - şi-atunci ai devenit
un imn al Armoniei Eterne şi Divine.