Nu ţi-a rămas
Traian Dorz - Cântarea Viitoare
Nu ţi-a rămas nimic din toată
învăţătura câtă-ai strâns
de n-ai aflat - uimit - odată
ce-nţelepciune-i într-un plâns
poţi să cunoşti tot Universul
şi-n ce-i văzut şi-n ce-i ascuns
nimic nu ştii - când pân-la miezul
vieţii însăşi, n-ai pătruns.
Fără Hristos, fără Hristos
nici un folos, - nici un folos
numai în El, numai în El
viaţa are-un veşnic Ţel.
Nimic din tot nu-ţi va rămâne
nici azi - nici cât te tot frămânţi
poţi face orişicâte planuri
curând zdrobit ţi le-nmormânţi
poţi să străbaţi până la stele
sau tot adâncul să-l străpungi
nimic nu ştii, - când pân-la miezul
vieţii însăşi - nu ajungi.
Şi poţi şi-n viitor cuprinde
cât e din Nord şi până-n Sud
poţi să dezlegi atâtea taine
câte se văd ori se aud
chiar să le afli toate-toate
curând vei plânge dureros
de n-ai ştiut să afli Miezul
vieţii însăşi - pe Hristos!