Nu-ţi este ţie-ngăduit
Traian Dorz - Cântări de Drum
Nu-ţi este ţie-ngăduit să rupi oprita floare
dorinţa nepermisă-n veci te ustură şi doare.
Nu-ţi este ţie-ngăduit s-aduni o pâine fără muncă
cinstită pâinea să-ţi mănânci, e-o veşnică poruncă.
Nu-ţi este ţie-ngăduit să ştii ce Taină-ţi zăvorăşte
tot ce descoperi ispitind, doar chinul ţi-l sporeşte.
Nu-ţi este ţie-ngăduit să faci ce Mila nu te lasă
tot bunătatea este-n veci cununa cea frumoasă.
Nu-ţi este ţie-ngăduit s-ascunzi de alţii-a ta lumină
vărsată darnic ploaia ta se-ntoarce-n mare plină.
Nu-ţi este ţie-ngăduit să-L uiţi pe Dumnezeu vreodată
ci Lui să I te dăruieşti cu-a ta iubire toată.
Şi-atunci când va fi-nlăturat ce-i văl de peste toate
va strânge şi-nfrânarea ta comori nestrămutate!