Numai noi străbatem
Traian Dorz - Cântarea Viitoare
Numai noi străbatem calea spre bisericuță-n sus
de atâta vreme singuri, numai Tu și eu - Isus
clopotul de liturghie sună tainic și solemn
parcă e a-nștiințare, a alarmă și-a îndemn.
... Să mai sui spre rugăciune
să mai cred cum am primit
să mai țin comoara sfântă de la cei ce-au adormit
să mai port făclia care mi-au încredințat-o ei
până când Golgota-ntreagă vor sui și pașii mei.
Ce nori negri se ridică dinspre munții-ntunecați
fulgerări se văd mai dese ori din care parte cați
simți amenințarea celui nemaicunoscut prăpăd
semnele-nspăimântătoare pretutindeni i se văd.
Toți îl simt și se-nspăimântă și se-agită glas cu glas
dar toți îi grăbesc venirea cu un an
cu-o zi
cu-un ceas
iar când trăsnetu-i va trece și când totul va fi-apus
numai Tu Isus vei spune: iată cele vechi s-au dus!...
... Vino să mai mergem încă spre bisericuță-n deal
să ne nalțe-n siguranță caldul rugăciunii val
ca nainte de sosirea ceasului grozavei frici
noi cei ce Ți-am stat alături, toți, să nu mai fim aici!