O, binecuvântaţi genunchii...
Traian Dorz - Cântări Noi
O, binecuvântaţi genunchii
bătătoriţi de rugăciune,
şi mâinile bătătorite
de lucrul cel mai sfânt şi greu,
şi buzele ce adevărul
ştiu cel mai blând şi dulce spune
- căci ochii-acestora văd pururi
cel mai frumos pe Dumnezeu.
O Doamne, nu lăsa pe lume
pentru ai Tăi în nici o stare
nici dragostea fără-ncercare
nici încercarea fără ea,
nici soarele fără de noapte
nici noaptea prea mult fără soare,
- că bucuria-i prea uşoară
şi suferinţa e prea grea.
Nu ne lăsa cântarea noastră
fără de lacrimi niciodată
nici lacrimile niciodată
nu le lăsa fără cântări
căci numai astfel bucuria
ne străluceşte-mprospătată,
- noi toţi în desfătări cu Tine
şi Tu cu noi în desfătări!
Aşa când vom ajunge-odată
în Sfânt Ierusalimul dulce,
pe care de atâta cale
atâţia munţi ni l-au ascuns,
la sânul lui fiinţa-ntreagă
ne-o vom proşterne să se culce
scăldată-n lacrimi sărutându-l
că am ajuns,
că am ajuns...