O, dragostea mea-mamă

O, dragostea mea-mamă, eu te-am primit copil

când Sfânta Cincizecime m-a pogorât din soare

şi sufletul de aur mi-a dat făcându-mi-l

să umble printre îngeri, - să cânte la izvoare.

Şi dragostea mea-soră, eu te-am primit prin har

într-un pahar de apă dintr-o cerească Mână

iar harfa mea de aur mi-ai prefăcut-o jar

nălţând-o lângă Soare - şi-acolo să rămână.

De-atâtea ori în flăcări m-am zvârcolit gemând

prin ziduri, printre fiare sau printre morţi grămadă

dar inima de aur la voi mi-a fost luptând

odată fericite în ceruri să vă vadă.

O, cele două sfinte iubiri din viaţa mea

iubirea mea din soare, iubirea mea din lună

răsplata mea de aur - şi vecii după ea -

eu nici nu vă vreau altfel

ci numai împreună!