O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi.
Nimic nu-i mai nenorocit pentru un popor decât să ajungă gloată. Și nimic nu-i mai nenorocit pentru un om decât să ajungă în gloată.
Gloata este o adunătură de oameni care nu pot judeca niciodată limpede și ordonat.
Gloata n-are cap, ci este condusă totdeauna de instincte, de pofte și de cruzime.
Când e condusă de judecată, de minte, de cap, atunci nu mai este gloată, este unitate ordonată.
De aceea spiritul gloatei este totdeauna primejdios.
Cine ajunge în gloată, nu mai poate avea o judecată a lui fiindcă duhul gloatei, mentalitatea gloatei, influența puternică a gloatei, îl robește, îl întunecă, îl anulează și-l târăște.
Gloata, tocmai fiindcă nu judecă și nu poate judeca singură, este totdeauna o unealtă primejdioasă și totdeauna ieftină, de care s-au folosit cu ușurință marii călăi ai omenirii și marii vrăjmași ai lui Hristos.
E ciudat cum te nimicește duhul gloatei și cum te golește de tot eul tău, robindu-te.
După ce te-ai desfăcut din gloată, te miri uneori tu însuți, cum de-ai putut să faci așa de normal și atât de ușor, lucruri care sunt atât de străine de sufletul tău, lucruri pe care nu le credeai niciodată în stare să le săvârșești, afară din gloată.
Ferește-te totdeauna de gloată, dacă nu ești un duh puternic spre a putea impune gloatei cu tărie drumul ordinei, al disciplinei și al judecății sănătoase!
Ferește-te totdeauna de gloată când este împinsă de curiozitate, de foame, de ură, de răzbunare sau de lăcomie.
Ferește-te totdeauna de gloata dezlănțuită condusă de mincinoși, de călăi și de demagogi, fiindcă totdeauna va ajunge la fapte de cruzime neînchipuită și îngrozitoare.
Gloata care a mers împinsă numai de foame sau de curiozitate, fără rațiune, fără a gândi, după Isus, - a mers tot așa ceva mai târziu, după Caiafa sau după Iuda.
Gloata care L-a primit pe Domnul cu osanale în Ierusalim, L-a și huiduit îndată după aceea, cerându-I răstignirea, atunci când a văzut că nădejdea de a primi ceva, trecuse de la Hristos spre alții. Și când cumpăna puterii părea că s-a schimbat.
Pentru că gloata nu are creier. Ci numai pântec. Și pumni.
Hristos tocmai de aceea a venit ca să ne scape din mentalitatea de gloată, care nu judecă.
Hristos S-a adresat fiecărui suflet în parte.
Întreaga lucrare a Cuvântului și harului Său este de a curăți, a înnobila și a desăvârși individual. Adică de a înfățișa personal, pe fiecare din ai Săi, un puternic și binecuvântat stâlp pe care să se poată rezema Evanghelia.
Hristos nu Se adresează decât fiecăruia în parte.
El cheamă la Dânsul pe fiecare suflet deosebit.
Căci adevărat credincios este numai acela care duce o viață individuală cu Hristos. O viață personală și particulară cu Isus, în afară de viața comună. În afară de părtășia pe care o are cu Dumnezeu prin familia sa duhovnicească. Și prin Biserică.
Un adevărat credincios nu se va mulțumi numai cu rugăciunea de la biserică, sau de la adunare, ci va avea el însuși cămăruța lui de rugăciune. Va avea părtășia tainică a lui însuși cu Domnul Isus.
Gloata, chiar când merge după Hristos, în mare parte rămâne tot gloată.
De aceea dragul meu, tu caută se te scapi de robia duhului de gloată și vino personal să stai cu Hristos, ca să-L cunoști bine.
Căci dacă rămâi în gloată, ușor poți ajunge dintr-un prieten al lui Hristos, un vrăjmaș al Lui, fiindcă gloata se schimbă foarte ușor.
Vai, și astăzi, cea mai mare parte din cei care merg după Hristos, sunt tot gloată. În ocaziile cele mai grele, vezi cu tristețe că e așa.
O Domnul și Dumnezeul nostru Cel Adevărat și Atotputernic,
Te rugăm deschide mintea noastră asupra voii Tale, arătată în Cuvântul Tău și care dorește și sfătuiește pe fiecare din noi să fim o individualitate puternică, oameni întregi, chibzuiți și destoinici pentru tot lucrul bun pe care vrei să-l faci prin noi,
că numai atunci vom putea într-adevăr alcătui o Biserică biruitoare și unită, dacă fiecare vom fi o piatră vie și sănătoasă, la locul nostru.
Amin.
+
Când n-ai nici cine să te-ndrume și nu-ți cunoști nici drumul tău
mai bine-ntoarce-te din cale decât să rătăcești mai rău.