O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi.
Nimic nu-i mai nenorocit pentru un popor decât să ajungă gloată. Şi nimic nu-i mai nenorocit pentru un om decât să ajungă în gloată.
Gloata este o adunătură de oameni care nu pot judeca niciodată limpede şi ordonat.
Gloata n-are cap, ci este condusă totdeauna de instincte, de pofte şi de cruzime.
Când e condusă de judecată, de minte, de cap, atunci nu mai este gloată, este unitate ordonată.
De aceea spiritul gloatei este totdeauna primejdios.
Cine ajunge în gloată, nu mai poate avea o judecată a lui fiindcă duhul gloatei, mentalitatea gloatei, influenţa puternică a gloatei, îl robeşte, îl întunecă, îl anulează şi-l târăşte.
Gloata, tocmai fiindcă nu judecă şi nu poate judeca singură, este totdeauna o unealtă primejdioasă şi totdeauna ieftină, de care s-au folosit cu uşurinţă marii călăi ai omenirii şi marii vrăjmaşi ai lui Hristos.
E ciudat cum te nimiceşte duhul gloatei şi cum te goleşte de tot eul tău, robindu-te.
După ce te-ai desfăcut din gloată, te miri uneori tu însuţi, cum de-ai putut să faci aşa de normal şi atât de uşor, lucruri care sunt atât de străine de sufletul tău, lucruri pe care nu le credeai niciodată în stare să le săvârşeşti, afară din gloată.
Fereşte-te totdeauna de gloată, dacă nu eşti un duh puternic spre a putea impune gloatei cu tărie drumul ordinei, al disciplinei şi al judecăţii sănătoase!
Fereşte-te totdeauna de gloată când este împinsă de curiozitate, de foame, de ură, de răzbunare sau de lăcomie.
Fereşte-te totdeauna de gloata dezlănţuită condusă de mincinoşi, de călăi şi de demagogi, fiindcă totdeauna va ajunge la fapte de cruzime neînchipuită şi îngrozitoare.
Gloata care a mers împinsă numai de foame sau de curiozitate, fără raţiune, fără a gândi, după Isus, - a mers tot aşa ceva mai târziu, după Caiafa sau după Iuda.
Gloata care L-a primit pe Domnul cu osanale în Ierusalim, L-a şi huiduit îndată după aceea, cerându-I răstignirea, atunci când a văzut că nădejdea de a primi ceva, trecuse de la Hristos spre alţii. Şi când cumpăna puterii părea că s-a schimbat.
Pentru că gloata nu are creier. Ci numai pântec. Şi pumni.
Hristos tocmai de aceea a venit ca să ne scape din mentalitatea de gloată, care nu judecă.
Hristos S-a adresat fiecărui suflet în parte.
Întreaga lucrare a Cuvântului şi harului Său este de a curăţi, a înnobila şi a desăvârşi individual. Adică de a înfăţişa personal, pe fiecare din ai Săi, un puternic şi binecuvântat stâlp pe care să se poată rezema Evanghelia.
Hristos nu Se adresează decât fiecăruia în parte.
El cheamă la Dânsul pe fiecare suflet deosebit.
Căci adevărat credincios este numai acela care duce o viaţă individuală cu Hristos. O viaţă personală şi particulară cu Isus, în afară de viaţa comună. În afară de părtăşia pe care o are cu Dumnezeu prin familia sa duhovnicească. Şi prin Biserică.
Un adevărat credincios nu se va mulţumi numai cu rugăciunea de la biserică, sau de la adunare, ci va avea el însuşi cămăruţa lui de rugăciune. Va avea părtăşia tainică a lui însuşi cu Domnul Isus.
Gloata, chiar când merge după Hristos, în mare parte rămâne tot gloată.
De aceea dragul meu, tu caută se te scapi de robia duhului de gloată şi vino personal să stai cu Hristos, ca să-L cunoşti bine.
Căci dacă rămâi în gloată, uşor poţi ajunge dintr-un prieten al lui Hristos, un vrăjmaş al Lui, fiindcă gloata se schimbă foarte uşor.
Vai, şi astăzi, cea mai mare parte din cei care merg după Hristos, sunt tot gloată. În ocaziile cele mai grele, vezi cu tristeţe că e aşa.
O Domnul şi Dumnezeul nostru Cel Adevărat şi Atotputernic,
Te rugăm deschide mintea noastră asupra voii Tale, arătată în Cuvântul Tău şi care doreşte şi sfătuieşte pe fiecare din noi să fim o individualitate puternică, oameni întregi, chibzuiţi şi destoinici pentru tot lucrul bun pe care vrei să-l faci prin noi,
că numai atunci vom putea într-adevăr alcătui o Biserică biruitoare şi unită, dacă fiecare vom fi o piatră vie şi sănătoasă, la locul nostru.
Amin.
+
Când n-ai nici cine să te-ndrume şi nu-ţi cunoşti nici drumul tău
mai bine-ntoarce-te din cale decât să rătăceşti mai rău.