O, morţi rămaşi...
Traian Dorz - Cântarea Anilor
O, morţi rămaşi de-a lungul urcuşului întins
spre Ţelul către care am năzuit cu sânge,
v-a frânt necruţătorul şi ochii vi s-au stins
nainte de-a ajunge la inimi a vi-l strânge!
O, morţi rămaşi pe funduri de-ocean îndepărtat
nainte de-a ajunge corabia la Ţintă
voi cei ce către margini de lumi v-aţi avântat
şi n-a putut ispita nici iadul să vă mintă!...
Aţi suferit atâţia şi-atât, pân-aţi murit
sub toată forma jertfei prin caznele răbdate,
- dar cei trăiţi alături ce totuşi n-au murit
mai multă suferinţă au dus, trecând prin toate.
Voi aţi ajuns la Capăt, luptând nedoborâţi
şi v-aţi primit cununa vieţii cea promisă
- dar ei sunt încă-n lupte, şi cine ştie câţi
pierzând statornicia, afla-vor uşa-nchisă!