O, nu-i uşor!...
Traian Dorz - Cântările Căinței
O, nu-i uşor Isuse să sufăr şi să tac
când mi-aş striga durerea ca tunetul de tare
dar din mormântul vinei în care plâng şi zac
n-aş vrea să-Ţi cer Isuse nimic decât iertare.
Iertare pentru gândul temut şi îndoit
cel încolţit din duhul ne-ncrederii în Tine
când în adânc, cu-ndemnul viclean m-am învoit
şi mi-am robit fiinţa nădejdilor străine.
M-am îndoit Isuse de drumul Tău curat
şi de puterea-Ţi care n-ar şti cum să-mi ajute
şi-atunci înşelătorul lumina mi-a furat
târându-mă în bezna acestei temniţi mute.
O, Tu Liberatorul Puternic şi Milos
al tuturor acelor ce zac în vreo-nchisoare
ai milă şi de mine căzut atât de jos
desferecă-mi iubirea şi lasă-mi-o să zboare!
Şi lasă-mi-o să zboare din nou la Ţărmul Sfânt
la care fericirea mi-o-mbrăţişa curată
când lacrimile tainei sfinţeau un legământ
cu mii de juruinţe să nu-l calc niciodată...