
Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții.
Porunca: iubiți-vă unii pe alții, este mereu nouă.
Oricât de mult s-a spus atunci de când a ieșit prima dată din Inima și de pe buzele Domnului - porunca de a ne iubi unii pe alții este nevoie să ni se tot spună mereu și mereu... și ea este mereu nouă și mereu necesară.
Pentru că de fiecare dată este nevoie de ea, ca de o noutate și ca de soarele ce răsare zilnic peste noi.
Noutatea este ceva care ai nevoie să o primești zilnic.
Oricât de vechi este numele unui ziar, el în fiecare zi e nou, apare din nou și este citit din nou, ca și cum ar fi cel dintâi.
Oricine este un cititor de ziare, va dori să-l aibă zilnic - și va suferi când nu-l are, ca de o lipsă.
Fiindcă deși este același ziar, el este mereu nou, mereu altul.
Și cine s-a obișnuit cu el va face orice pentru a-l avea.
Cu pâinea este tot așa. În fiecare zi o dorim, caldă și proaspătă.
O, dacă am simți într-adevăr și în același fel trebuința dragostei între noi!
Dacă am dori să avem iubirea, cum dorim pâinea zilnică. Mereu proaspătă. Mereu nouă. Mereu caldă.
Pâinea și ziarul, aceste două lucruri zilnic necesare, aproape fiecare dintre noi le caută zilnic.
Pentru a fi siguri că le vom avea, ne abonăm la ele, acolo de unde ni se pot da zilnic noi,
și o cât suferim adesea, în lipsa lor.
Cu iubirea ar trebui să facem la fel.
Iubirea față de Dumnezeul nostru ar trebui să ne-o împrospătăm zilnic, mereu caldă, mereu nouă și dulce.
Tot ce am făcut ieri pentru Domnul ar trebui să uităm, pentru ca astăzi să începem ca din nou, ca din altă magazie plină, din care să împărțim cu dărnicie tuturor, cât putem.
Din aceeași dragoste dar nouă pentru Isus, astăzi trebuie să facem altceva din nou. Și altceva nou.
Rugăciunea noastră ar trebui zilnic să cuprindă ceva nou, ceva reînnoit, ceva proaspăt.
Pentru ca ea să aibă neîncetat viață, frumusețe și bucurie mereu nouă.
Părtășia față de frați ar trebui să ne-o reînnoim zilnic căutându-i mereu din nou.
Privindu-i cu o mereu nouă plăcere și plăcută prețuire, în Domnul, pentru slujba și chemarea lor.
Simțindu-i mereu tot mai aproape de inima noastră să facem totul ca și în ei virtuțile sfinte să crească tot mai frumos.
Iubirea față de soț sau de soție, de părinți sau de copii, de frați sau de surori, de vecini sau de prieteni, de cei apropiați sau de cei depărtați nouă, - adică iubirea de toți semenii noștri, ar trebui să înțelegem că este nevoie să ne-o reînnoim zilnic, fără să obosim niciodată, ci de fiecare dată să simțim o mare bucurie făcând asta.
Cum a făcut și Hristos Domnul nostru Preaiubit.
O pâine uscată și veche nu o mănânci cu plăcere ci vrei una proaspătă, tot așa este și cu o iubire uscată și veche.
Cum n-ai nici nevoie și nici folos de ziarul de ieri, vechi și trecut, tot așa este și cu iubirea de ieri, trecută, dacă nu mai este astăzi.
Drag suflet cititor, sau ascultător al acestor simple dar adevărate lucruri,
- să învățăm și noi (cel puțin noi amândoi):
Lucrurile cele mai simple sunt cele mai necesare vieții pe pământ. Aerul, apa, lumina, pâinea... De acestea avem nevoie clipă de clipă, nimeni nu poate trăi fără ele.
Ei bine, de dragoste avem cel puțin tot atâta nevoie pe lume, câtă nevoie avem de pâine, de aer, de apă, de soare.
De iubire avem nevoie fiecare din noi nu numai s-o primim zilnic nouă, proaspătă și curată de la toți, dar avem și mai multă nevoie să o dăm noi tuturor.
Așa cum a făcut și Hristos Domnul nostru Preaiubit.
Fie-ți mereu proaspătă iubirea de rugăciune, pe care o dai lui Dumnezeu.
Fie-ți mereu proaspătă iubirea pentru frați, să nu poți fără ei. Să nu-i întristezi, să nu-i dezbini, să nu-i hulești,
la fel iubirea pentru meditație și citirea Cuvântului Sfânt,
la fel iubirea pentru soția sau soțul tău,
la fel pentru mama sau tatăl tău
și pentru fiul sau sora ta
și pentru toți oamenii.
În fiecare dimineață să putem coace pentru aceștia, pentru toți pâinea caldă, proaspătă și din belșug, la liber, pâinea iubirii din Hristos.
O, ce fericiți suntem când și prăvălia și magazia noastră se umple prin revărsarea Duhului Sfânt, de astfel de noutăți ale iubirii, din toate sortimentele ei, care de care mai gustoasă.
Și când fiecăruia o putem da apoi după nevoia lui,
așa cum o dă Hristos Domnul nostru Preaiubit și din belșug și caldă și bună.
O Doamne Isuse, Izvorul mereu nou al Pâinii cu care ne hrănim și trupul și sufletul nostru...
și Izvorul Vieții și al puterii...
și Izvorul căldurii și al iubirii,
Te rugăm revarsă zilnic și în sufletele noastre din belșug noutatea iubirii proaspete și calde, prin Duhul Sfânt și darurile Lui.
Te rugăm Doamne Isuse, fă-ne în stare să nu putem face nimic fără iubire, nici în casa noastră, nici în afara ei.
De pâinea sau de apa nouă, să ne putem lipsi o zi, dar de iubire să nu ne putem nici o clipă.
A nu o primi să putem, dar a nu o da, să nu putem niciodată.
Nu ne lăsa pe masa vieții noastre mereu numai pâinea uscată a unei iubiri vechi,
ci fă să o avem pentru toți zilnic caldă și nouă.
Umple-ne ființa noastră cu iubirea Ta, așa cum izvorul pâinii umple din belșug coșul fiecăruia, masa fiecăruia și tot aerul. Nu numai cu gustul plăcut al pâinii proaspete, dar și cu mireasma ei, mai plăcută ca oricare alta.
Amin.