O, Veşnicie...
Traian Dorz - Cântarea Veșniciei
O, Veşnicie, - mare şi greu cuvânt poţi fi
cine-ar putea să-l spună şi-a nu se îngrozi?
ce om ar fi acela venind spre Poarta ta
să nu se înspăimânte: - ce-i Dincolo de ea?
O, Veşnicie, - taină cu chip acoperit
numai Hristos, El Singur, din tine ne-a venit
şi numai El, în tine S-a-ntors la Tronul Său
şi numai El ne spune ce-aşteaptă-n sânul tău.
O, Veşnicie, - slavă de negrăit s-a spus
c-aştepţi să dai acelor ce-ascultă de Isus
dar veşnică osândă păstrezi la toţi acei
ce-au lepădat lumina şi duhul Lui din ei.
O, Veşnicie, - dulce va fi cântarea cui
L-a ascultat pe Domnul sfârşind la Sânul Lui
dar plâns amar şi veşnic va stoarce-n chin acel
ce-a râs de-al Crucii Sânge vărsat şi pentru el.
O, Veşnicie, - slavă lui Dumnezeu Cel Sfânt
ce ne-a salvat din moarte cu-al Jertfei Legământ
prin Preţul Crucii Sale Hristos ni te-a deschis
şi noi avem în tine un veşnic Paradis.
O, Veşnicie, dulce, - şi-acum dac-am intrat
cuprinde-ne la Sânul Dorit şi Adorat
şi-nchide-ni-te-n urmă şi lasă nemaispus
tot ce ne-a strâns Acolo Iubirea şi Isus!