Căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboară din cer, și dă lumii viața.
Semnul după care veți recunoaște totdeauna dacă cineva a fost hrănit și este hrănit cu pâinea lui Dumnezeu, sau nu, este dacă are sau nu viață.
Numai viața cuiva dovedește cu adevărat din ce se hrănește omul acesta.
Iar viața cuiva este gândul său, cuvântul său și faptele sale.
Privește la viața unui credincios, și vei vedea cine l-a hrănit și cu ce l-a hrănit.
Privește la viața unei adunări și biserici, la viața membrilor ei, și vei vedea ușor, după atmosfera din ea, după duhul ei, după purtarea membrilor din ea, cine o hrănește și cu ce o hrănește.
Căci cine se hrănește cu Pâinea lui Dumnezeu, cu Hristos, trebuie să aibă neapărat ca dovadă o credință curată, rodnică și iubitoare. O viață luminoasă prin Duhul Sfânt. Și o lucrare la fel.
Trebuie neapărat să se vadă pe fața lui, pe duhul și lucrarea lui că este din Hristos.
Dragă suflete, care ai fost pus să hrănești pe alții... Nu uita niciodată adevărul acesta: numai Pâinea lui Dumnezeu, Isus Hristos, dă lumii viață.
Numai Duhul Lui, cunoașterea Sa, puterea și lumina Lui, poate da cu adevărat o viață de credință, de roade frumoase, de ascultare răbdătoare, sufletelor.
Dacă îți iubești cu adevărat sufletul tău,
dacă îți iubești cu adevărat familia ta
și dacă îți iubești cu adevărat biserica și adunarea ta, tu vei ști că numai Hristos poate hrăni și crește bine pe cineva,
numai Hristos te poate crește și pe tine și pe ai tăi.
Numai El poate face pe toți să fie vii și tari în credință și în fapte sfinte. Să lepede orice rău. Și să fie buni și în ei și între ei.
Privește peste sufletele pe care le hrănești și vei vedea starea ta însăți.
Privește la chipul lor și îți vei vedea chipul tău. Vei vedea cu ce îi hrănești pe ei și cu ce te hrănești și tu.
Dacă în biserica ta sunt certuri, dezbinări și ură,
dacă între credincioșii tăi sunt beții, desfrânări și clevetiri,
dacă în familia ta este ceartă, desfrânare și nesupunere,
- este în cea mai mare parte numai din vina ta. Din vina hranei pe care le-o dai tu sau nu le-o dai.
E din vina ta pentru că tu însuți nu te hrănești cu Hristos, adică cu ceea ce este lumină plăcută, adevăr apropiat, dragoste caldă, sfințenie blândă.
Chiar dacă este lumină, lumina ta e dură, adevărul tău chinuitor, dragostea ta rece și oficială, sfințenia ta aspră și asupritoare.
Iar sufletele, neputând primi hrana aceasta, se îndepărtează și de tine și de Hristos. Și niciodată n-ai ce le mai face.
Ce durere, după ce te-ai luptat atât de mult să-i duci la Hristos, chiar pe cei mai apropiați ai tăi, - să-i vezi reci.
Fiți cu grijă deci, nu le dați hrană rece.
Da-ți-le hrana totdeauna încălzită cu focul iubirii.
Altfel oricât de bună ar fi, dacă este rece, curând se îmbolnăvesc.
Fii cu grijă... sufletele se hrănesc din inima ta și din viața ta, mai mult decât din predicile tale.
Se hrănesc din duhul tău, mai mult decât din cuvintele tale.
Și ajung și ele după chipul și după înfățișarea ta sufletească.
Vai, nu te doare de această turmă flămândă?
Nu ți se sfâșie inima că ei sunt așa de slabi?
Și tot îi mai judeci că ai tăi sunt așa?
Învățături, sfaturi, rânduieli aspre și pedepse poate da oricine,
dar viață poate da numai Hristos.
Doamne Isuse, Pâinea lui Dumnezeu,
Te rog să mă hrănești mereu și să mă crești mereu pentru ca să pot avea o viață lucrătoare și rodnică, în slujba Ta și în slujba Evangheliei Tale,
pentru ca oriunde să pot da despre Tine o mărturie bună și vrednică de Numele Tău,
căci numai așa voi fi un vrednic ostaș al Bisericii Tale.
Amin.
+
Într-o dragoste fierbinte
duhul pururea s-aprinde
dar răceala grea și lungă
stinge duhul și-l alungă.