Până Domnul nu S-arată
Traian Dorz - Cântarea Veșniciei
Până Domnul nu S-arată
nici o zare nu-i curată
nici o steauă nu răsare
nici o frunză nu tresare
nici o cale nu-nverzește
nici o floare nu zâmbește.
Dar când Fața Lui răsare
noaptea se preface soare
zarea cât era pustie
dintr-odată toată-nvie
inima cât de zdrobită
dintr-odată-i fericită.
Fără-a Domnului iubire
casa-i gheață și-nvrăjbire
munca-i silă și-nrobire
tinerețea-i cărunțire
bătrânețea-i părăsire
și viața-i nimicire.
Dar când Dumnezeu voiește
și iubirea Lui sosește
toată gheața se topește
tinerețea înflorește
bătrânețea-ntinerește
și viața-n veci trăiește.