Pe unde-am mers
Traian Dorz - Cântările Eterne
Pe unde-am mers Isuse alături amândoi
s-a prefăcut pietrişul ca pajiştile moi
şi toţi câţi vin în urmă pot merge-acum cântând
picioarele rănite se vindecă trecând...
Unde-am căzut cu-o cruce, e-un cântec sau izvor
să vindece-o iubire, să stâmpere un dor
şi câţi ajung acolo ar sta uitaţi mereu
cântând spre frumuseţe, plângând spre Dumnezeu.
Pe gratiile noastre de lacrimi şi de dor
se împleteşte viţă cu rodul sfinţitor
unde-au muncit genunchii bătătoriţi amar
mulţimilor se-mparte acum ceresc grânar.
Pe dârele lăsate de-al sângelui şiroi
au răsărit luceferi şi oşti cu steaguri noi
şi unde-a fost Golgota cu Jertfa cea mai grea
se nalţă azi altarul de flacără şi nea.
... O, cât vei fi cu mine Isuse orişicând
din temniţe-au să crească minunile cântând
mormintele-au să-nvie nemuritori eroi
Isus, - să mergem veşnic alături amândoi!