Prietene, sunt veacuri
Traian Dorz - Cântări de Drum
- Prietene, sunt veacuri de când un chip de fum
a scris aceste lacrimi ce tu le cânţi acum
demult e iar ţărână condeiul ce le-a scris
şi visul ce le-atinse demult e iarăşi vis.
S-a reîntors în sine cuvântul liniştit
ca raza iar în floare când fructul s-a-mplinit
ca norul iar în mare când rodul şi-a adus
- dar Harul şi Iubirea din ele n-au apus.
Lumina şi Iubirea ţi-aduc acest mesaj
răzbind prin timp şi luptă cu neclintit curaj
tot ce-i din ele-n tine va tresări cântând
şi-acelaşi duh va creşte şi-n tine-acelaşi gând.
Deschide-ţi larg fereastra spre-aceste dragi grădini
cu-a suta primăvară ţi-aduc aceiaşi crini
aceleaşi raze calde şi-acelaşi cer deschis
înveşnicite-n ele, din clipa când le-am scris,
priveşte-mi-le tainic şi-atinge-le pios
că-i sfântă şi eternă iubirea din Hristos!