Primăvară - toată firea
Traian Dorz - Cântările Dintâi
Primăvară...
- toată firea simte-adânc fiorul dulce
a vieții ce renaște și putere nouă-aduce!
Inima-n adâncu-i simte tainic farmecul vieții
bucurie renăscută din frumsețea tinereții.
Iată primăvara vine! Gheața iarăși se topește,
o viață nouă-ncepe, tot ce mișcă și vorbește!
- Iată iar pădurea-i cântec,
câmpul flori
iar cerul, sfântul
lasă ploaia ce-nverzește veselind întreg pământul!
- Iată, iarăși cald și dulce vânt de miazăzi adie
zboară iarăși rândunele și-nfloresc cireșii-n vie,
ies iar florile prin frunza veștedă din alte toamne
- cât de mari și minunate-s lucrurile Tale Doamne!
Ah, așa e și-n viața noastră cea duhovnicească:
vântul Duhului când suflă toate-ncep să se trezească
inima-și deschide poarta pentru Domnul biruinței
ochii plâng și caldă curge sfântă lacrima căinței.
Sufletul tresare dornic după viața cea curată
iar din ceruri plouă sfântă pacea binecuvântată
și nu-i glas să poată spune cât e, cât de fericită
viața nouă,
viața sfântă,
viața Domnului jertfită!
În iubire te simți una cu toți oamenii de-odată
duhu-i numai bucurie
inima-i lumină toată
și-atunci orișiunde-n lume ar vrea Domnul să te poarte
simți că-i numai fericire
și-n viață
și în moarte.