Primiți pe Domnul vostru!
Traian Dorz - Cântări Îndepărtate
O, vouă celor umili v-aduc o veste nouă
ce voi, împovărații, pân-azi n-ați auzit:
Isus Hristos, prin Crucea și Jertfa Lui și vouă
iertare, mântuire și har v-a dăruit!
Mulțimea de păcate atât de mari și grele
cu care viața-ntreagă mereu v-ați încărcat,
El le-a luat asupra-Și, S-a-mpovărat cu ele
și sus pe lemnul Crucii cu Sânge le-a spălat.
El din osânda morții, din veșnica pieire
cu Jertfa Lui prin Cruce, scăparea v-a adus,
căci prin credința-ntrânsul viață, mântuire
și pacea Lui cea dulce v-a dăruit de Sus.
Primiți pe Domnul vostru!... cu lacrimi de iubire
și inima și casa deschideți-I deplin,
căci unde intră Domnul, cereasca-I Strălucire
în casa jalei face un colț de rai senin!
Primiți pe Domnul vostru, voi cei ce-ați tras cu trudă
și fără vreo nădejde, amarele poveri -
și-atunci în ochii voștri pe fața voastră udă
va străluci lumina cereștii înfieri!
Primiți pe Domnul vostru, voi cei ce-ați stat departe
de masa veseliei, de praznicul curat,
primirea Lui, viața pe veci vă va desparte
de tot ce-i fărdelege, osândă și păcat!
Primiți pe Domnul vostru, căci numai Lui I-e milă
de voi, precum i-e milă păstorului de oi -
o, numai Lui de-a voastră osândă nu-I e silă
căci pân-la starea voastră El vine după voi!
Primiți pe Domnul vostru, - o, câtă bucurie
ar trebui să umple al vostru suflet az’
când pân-la starea voastră dorește El să vie
să facă-un veșnic cântec din veșnicul necaz.
Primiți pe Domnul vostru!
e cea din urmă ușă,
e cea din urmă cale,
e cel din urmă har,
e cea din urmă clipă, - când și aceasta-i dusă
vai, tot ce mai rămâne e deznădejde doar!
Primiți pe Domnul vostru, e cea din urmă punte
întinsă peste-adâncul cel dintre Cer și voi, -
când nu va mai fi-aceasta rămâne-un veșnic munte
de chin amar
sub care veți geme-n veci apoi.