Psalmul 18
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui David, robul Domnului. Către mai marele cântăreților. David a spus cuvintele cântării acesteia când l-a scăpat Domnul din mâinile tuturor vrăjmașilor săi și din mâna lui Saul. El a zis: -
1 - Doamne, Te iubesc din suflet, Doamne, Sfânt, Tăria mea
2 - Tu-mi ești Stânca, cetățuia și scăparea-n vremea grea
Tu-mi ești Doamne Stânca Tare, Stânca-n care mă ascund
Scutul meu și-ntăritura unde cei răi nu pătrund.
3 - Eu, slăvit să fie Domnul, strig când sunt primejduit
și de-ai mei vrăjmași puternici într-o clipă-s izbăvit.
4 - Mă-ncinsese-a morții lanțuri și pieirea mă-ngrozea
5 - A mormântului și-a morții legătură mă ținea.
6 - Dar în marea-mi strâmtorare L-am chemat pe El degrab
El mi-a ascultat din ceruri glasul strigătului slab
7 - Și-atunci zguduind pământul cu mânie l-a mișcat
8 - Foc a-mprăștiat din gura-I, jar aprins a revărsat...
9 - S-a plecat nainte-I Cerul și S-a coborât pe nor
10 - Pe aripi de vânt plutit-a și pe heruvim în zbor
11 - Haină-avea din întuneric, cort din ape și din nori
12 - Din răsfrângerea luminii, nori de foc ieșeau și sori.
13 - Domnul a tunat din ceruri glas cu grindini și cu foc
14 - Risipind săgeți de trăsnet pe vrăjmași i-a-nvins pe loc
15 - Atunci s-a văzut Adâncul și-ale lumii temelii
la mustrarea Ta o Doamne, la a Tale vijelii.
16 - El de Sus întins-a Mâna-I și de jos m-a ridicat
dintre valuri mari de ape El m-a scos și m-a scăpat
17 - De potrivnicul meu tare, de vrăjmaș m-a izbăvit
18 - Năvălise peste mine, însă El m-a ocrotit.
19 - El m-a scos la larg scăpându-mi viața, fiindcă mă iubea
20 - După-a mea neprihănire Dumnezeu îmi răsplătea
21 - Căci a Lui cărări păzit-am și-mpotrivă-I n-am greșit
22 - Legea Lui și-a Lui Cuvinte mi-au fost dragi și le-am păzit.
23-Fără vină-am fost spre Domnul, m-am păzit de calea rea
24 - Iar El mi-a plătit aceasta după neprihana mea.
25 - Cu cel bun, Tu Bun ești Doamne
26 - Și cu cel curat, curat,
însă după stricăciunea-i Te arați cu cel stricat.
27 - Nalți poporul ce se pleacă și smerești pe cei trufași
28 - Tu-mi aprinzi a Ta lumină, la-ntuneric nu mă lași
29 - Sfarm cu Tine oști narmate și sar zidul întărit
30 - Tu în tot ce faci, o Doamne, ești în veac desăvârșit.
Încercat Îți e Cuvântul, scutul nostru de-orice fel
31 - Cine-i dumnezeu ca Domnul, cine-i stâncă-afar-de El?
32 - Dumnezeul meu mă-ncinge cu puteri ca drept să merg
33 - Cu picioare iuți mă face pe nălțime să alerg.
34 - El mi-nvață mâna-n lupte și țin arcul tare-ntins
35 - Tu-mi dai scutul mântuirii și mă faci de neînvins
36 - Tu-mi lărgești a mea cărare ca să n-alunec nicicând
37 - Urmăresc și-ajung vrăjmașii, îi zdrobesc pe toți călcând...
38 - Îi zdrobesc să nu mai poată din noroi a se scula
39 - Tu mi-ai dat putere-n lupte, și vrăjmașu-n mâna mea
40 - Tu-mi faci pe vrăjmași să fugă de pot eu să-i nimicesc
41 - Ei Te strigă, dar nu scapă...
42 - Domnul lasă să-i zdrobesc.
43 - Tu mă scapi din ne-nțelegeri când poporu-i mâniat
Tu mă pui fruntaș de neamuri, iar străinu-mi stă plecat
44 - Toți m-ascultă și-mi cer sfaturi
45 - Vin din fața-mi tremurând...
46 - Să trăiască veșnic Domnul, Stânca mea de orișicând.
49 - De aceea printre neamuri Doamne-n veci Te-oi lăuda
Slava Numelui Tău Mare totdeauna voi cânta
50 - El dă izbăviri la Unsul și-mpăratul Său pe plac
lui David și seminției alor lui de-acum și-n veac.