Psalmul 18
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui David, robul Domnului. Către mai marele cântăreţilor. David a spus cuvintele cântării acesteia când l-a scăpat Domnul din mâinile tuturor vrăjmaşilor săi şi din mâna lui Saul. El a zis: -
1 - Doamne, Te iubesc din suflet, Doamne, Sfânt, Tăria mea
2 - Tu-mi eşti Stânca, cetăţuia şi scăparea-n vremea grea
Tu-mi eşti Doamne Stânca Tare, Stânca-n care mă ascund
Scutul meu şi-ntăritura unde cei răi nu pătrund.
3 - Eu, slăvit să fie Domnul, strig când sunt primejduit
şi de-ai mei vrăjmaşi puternici într-o clipă-s izbăvit.
4 - Mă-ncinsese-a morţii lanţuri şi pieirea mă-ngrozea
5 - A mormântului şi-a morţii legătură mă ţinea.
6 - Dar în marea-mi strâmtorare L-am chemat pe El degrab
El mi-a ascultat din ceruri glasul strigătului slab
7 - Şi-atunci zguduind pământul cu mânie l-a mişcat
8 - Foc a-mprăştiat din gura-I, jar aprins a revărsat...
9 - S-a plecat nainte-I Cerul şi S-a coborât pe nor
10 - Pe aripi de vânt plutit-a şi pe heruvim în zbor
11 - Haină-avea din întuneric, cort din ape şi din nori
12 - Din răsfrângerea luminii, nori de foc ieşeau şi sori.
13 - Domnul a tunat din ceruri glas cu grindini şi cu foc
14 - Risipind săgeţi de trăsnet pe vrăjmaşi i-a-nvins pe loc
15 - Atunci s-a văzut Adâncul şi-ale lumii temelii
la mustrarea Ta o Doamne, la a Tale vijelii.
16 - El de Sus întins-a Mâna-I şi de jos m-a ridicat
dintre valuri mari de ape El m-a scos şi m-a scăpat
17 - De potrivnicul meu tare, de vrăjmaş m-a izbăvit
18 - Năvălise peste mine, însă El m-a ocrotit.
19 - El m-a scos la larg scăpându-mi viaţa, fiindcă mă iubea
20 - După-a mea neprihănire Dumnezeu îmi răsplătea
21 - Căci a Lui cărări păzit-am şi-mpotrivă-I n-am greşit
22 - Legea Lui şi-a Lui Cuvinte mi-au fost dragi şi le-am păzit.
23-Fără vină-am fost spre Domnul, m-am păzit de calea rea
24 - Iar El mi-a plătit aceasta după neprihana mea.
25 - Cu cel bun, Tu Bun eşti Doamne
26 - Şi cu cel curat, curat,
însă după stricăciunea-i Te araţi cu cel stricat.
27 - Nalţi poporul ce se pleacă şi smereşti pe cei trufaşi
28 - Tu-mi aprinzi a Ta lumină, la-ntuneric nu mă laşi
29 - Sfarm cu Tine oşti narmate şi sar zidul întărit
30 - Tu în tot ce faci, o Doamne, eşti în veac desăvârşit.
Încercat Îţi e Cuvântul, scutul nostru de-orice fel
31 - Cine-i dumnezeu ca Domnul, cine-i stâncă-afar-de El?
32 - Dumnezeul meu mă-ncinge cu puteri ca drept să merg
33 - Cu picioare iuţi mă face pe nălţime să alerg.
34 - El mi-nvaţă mâna-n lupte şi ţin arcul tare-ntins
35 - Tu-mi dai scutul mântuirii şi mă faci de neînvins
36 - Tu-mi lărgeşti a mea cărare ca să n-alunec nicicând
37 - Urmăresc şi-ajung vrăjmaşii, îi zdrobesc pe toţi călcând...
38 - Îi zdrobesc să nu mai poată din noroi a se scula
39 - Tu mi-ai dat putere-n lupte, şi vrăjmaşu-n mâna mea
40 - Tu-mi faci pe vrăjmaşi să fugă de pot eu să-i nimicesc
41 - Ei Te strigă, dar nu scapă...
42 - Domnul lasă să-i zdrobesc.
43 - Tu mă scapi din ne-nţelegeri când poporu-i mâniat
Tu mă pui fruntaş de neamuri, iar străinu-mi stă plecat
44 - Toţi m-ascultă şi-mi cer sfaturi
45 - Vin din faţa-mi tremurând...
46 - Să trăiască veşnic Domnul, Stânca mea de orişicând.
49 - De aceea printre neamuri Doamne-n veci Te-oi lăuda
Slava Numelui Tău Mare totdeauna voi cânta
50 - El dă izbăviri la Unsul şi-mpăratul Său pe plac
lui David şi seminţiei alor lui de-acum şi-n veac.