Psalmul 2
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
1 - Pentru ce se întărâtă neamurile necurmat
şi de ce-n deşerte lucruri, sufletul li-e frământat?
2 - Domnii lumii se răscoală şi-mpreună sfătuiesc
contra Domnului şi contra Unsului Său Sfânt grăiesc:
3 - Să le rupem legătura, să scăpăm de lanţul lor...
4 - Cel ce locuieşte-n ceruri
râde auzind ce vor.
5 - Cel ce locuieşte-n ceruri le vorbeşte răsunând
îngrozindu-i cu mânia şi urgia Lui zicând:
6 - Totuşi Eu L-am uns pe Domnul şi-Mpăratul Meu Iubit
pe Sion, pe-al Meu sfânt Munte - loc ales şi preţuit.
7 - Unsul zice: Eu vesti-voi sfântă hotărârea Lui
Domnul zice: Tu-Mi eşti Fiul, iată astăzi Te Născui.
8 - Cere-Mi şi-Ţi voi da în mână moştenire neamuri - mii
şi pământul pân-la margini Tu sub Mâna Ta să-l ţii.
9 - Tu le vei zdrobi pe neamuri cu toiag de fier curând
şi le vei sfărma ca vasul unui biet olar de rând.
10 - Acum dar, prea mari ai lumii înţelept să vă purtaţi
şi luaţi învăţătură voi câţi lumea judecaţi:
11 - Domnului slujiţi cu frică şi petreceţi tremurând
12 - Fiului I-aduceţi cinste în puterea Lui crezând,
ca să nu I se aprindă dreapta Lui mânie-acum
şi să nu pieriţi pe-al vostru rău şi îndărătnic drum.
Căci mânia Lui e gata să se-aprindă-n orice fel
dar ferice-n veci de-aceia ce nădăjduiesc în El.