Psalmul 31
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui David. Către mai marele cântăreţilor. -
1 - O Doamne-n Tine eu mă-ncred
să nu fiu de ruşine
mă scapă Tu-n dreptatea Ta
şi nu uita de mine
2 - Ascultă-mă şi-mi fii mereu o Stâncă-ocrotitoare
3 - Căci Tu eşti Cetăţuia mea şi Stânca mea cea tare.
Tu mă povăţuieşti mereu
pentru-al Tău Mare Nume
şi-n veci mă vei călăuzi
pe drumul Tău prin lume.
4 - O, scoate-mă din laţu-ntins de-ai mei vrăjmaşi în cale
Tu eşti Ocrotitorul meu, cu aripile Tale.
5 - În Mâna Ta-mi încredinţez
eu duhul pe dreptate
Tu mă vei izbăvi pe veci
o Doamne-Adevărate.
6 - Urăsc pe cei ce se-alipesc de idolii din lume
ci-n Dumnezeu mă-ncred mereu şi-n Marele Său Nume.
7 - O, fă-mă să mă-nveselesc
de marea Ta-ndurare
că vezi neliniştea ce-o am
şi-mi ştii vina mea cea mare
8 - La cei vrăjmaşi nu mă vei da ci da-mi-vei largă cale
9 - Ai milă Doamne când Te chem căci sunt în greu şi-n jale.
Mi-e sufletul şi trupul meu
topite de-ntristare
10 - Mi se sfârşeşte viaţa-n plâns
şi anii-n suspinare
puterile mi s-au sleit din cauza vinei mele
a mele oase putrezesc de chinurile grele.
11 - De-ocară-ajuns-am la vrăjmaşi
iar pentru prieteni groază
fug toţi de mine când ajung
pe uliţi să mă vadă
12 - De inimi sunt uitat ca mort, ca vasul ce se sfarmă
13 - Pe mulţi i-aud vorbind de rău, văd spaime-n jur şi larmă...
Când contra mea se sfătuiesc
cu toţii împreună
când uneltesc în contra mea
ca viaţa să-mi răpună
14 - Dar eu în Tine cred şi zic că Tu eşti Domnul Tare
15 - Iar soarta mea e-n Mâna Ta - mă scapă de-a lor gheare.
16 - Fă să lumine Faţa Ta
de-a pururi peste mine
şi scapă-mă...
17 - O, când Te chem
nu mă lăsa-n ruşine
ci să rămână ruşinaţi cei răi şi fără minte
să se coboare muţi şi reci ca morţii în morminte.
18 - Să amuţească gura lor
nedreaptă şi vicleană
care vorbeşte cu dispreţ
pe cel fără prihană
19 - O, cât de bun eşti Tu cu-acei ce-n veci se tem de Tine
ce bunătate-araţi spre-acei ce-ncrederea-şi vor ţine...
20 - Tu-l vei scuti la Faţa Ta
de-acel ce-l prigoneşte
şi-l vei ascunde-n cortul Tău
de ce-l ce-l cleveteşte.
21 - Slăvit să fie Domnu-n veci că marea-I bunătate
mi-a arătat-o minunat... Sunt parcă-ntr-o cetate.
22 - Eu în nechibzuinţă-am zis:
sunt izgonit de Tine
dar Tu-auzit-ai ruga mea
strigată cu suspine
23 - Iubiţi-L dar pe Domnul toţi câţi El vă iubeşte
căci El pe cei buni va iubi, pe mândri pedepseşte.
24 - Fiţi tari, vă-mbărbătaţi şi fiţi
cu inima-ntărită
voi câţi în Dumnezeu v-aţi pus
nădejdea neclintită (bis).