Psalmul 62
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm al lui David. După Iedutun -
1 - Da, numa-n Dumnezeu se-ncrede de-a pururi sufletu-mi mereu
căci de la El întotdeauna veni-va ajutorul meu.
2 - El mi-este Stânca şi-Ajutorul
şi Turnu-n care voi scăpa
de-aceea niciodată-n viaţă
şi nimeni nu m-ar clătina.
3 - Dar până când asupra unui om necăjit vă năpustiţi
şi cât veţi mai căuta cu toţii să-l zdrobiţi şi nimiciţi
ca pe-un zid gata să se surpe
sau ca pe-un gard de dărâmat?
4 - Ei pun la cale să-l doboare
de sus, pe cel nevinovat.
Le place-n veac numai minciuna a spune-o şi-a o asculta
cu gura binecuvântează, dar blestemă cu inima...
5 - Tu suflete, te-ncrede-n Domnul
nădejdea vine de la El
6 - Da, El mi-e Stânca şi-Ajutorul
şi nu mă voi clinti defel.
7 - Pe Dumnezeu se-ntemeiază şi slava şi-ajutorul meu
puterea mea şi adăpostul îmi este numai Dumnezeu
8 - Încredeţi-vă-n El popoare
în orice-mprejurări v-aflaţi
El este Adăpostul nostru,
Lui inimile vă vărsaţi.
9 - Da, oamenii sunt o nimica, minciună-s toţi copiii lor
puşi pe cântar, toţi laolaltă ar fi ca aburul uşor
10 - În asuprire nu vă-ncredeţi
nici cu răpiri nu v-amăgiţi
când cresc averile, de ele
voi inima să v-o lipiţi.
11 - O dată Dumnezeu vorbit-a, de două ori am auzit
că-n veci puterea este numai a Dumnezeului Slăvit
12 - A Ta-i şi bunătatea Doamne
că veşnic Bun Tu Singur eşti
Tu fiecărui om odată
după-a lui fapte-i răsplăteşti.