Psalmul 90

- O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu -

1 - Doamne Tu-ai fost locul nostru de-adăpost din neam în neam

2 - Mai nainte de-a fi munţii, când noi Doamne nici eram

mai nainte de-a fi lumea şi pământul zămislit

din vecii pe veşnicie - Tu eşti Dumnezeu Slăvit.

3 - Tu-ntorci oamenii-n ţărână, zici: întoarceţi în pământ

4 - Căci o mie de-ani la Tine ca o zi trecută sunt

ca o strajă dintr-o noapte

5 - Tu îi mături ca un vis

dimineaţa sunt ca iarba ce-a-nflorit şi s-a deschis.

6 - Înfloreşte dimineaţa, seara e uscată iar

7 - Noi pierim de-a Ta mânie, ne-ngrozim de-al Tău amar

8 - Pui naintea Ta tot răul care l-am făcut de-ajuns

şi-n lumina Feţei Tale scoţi păcatul nostru-ascuns.

9 - Ale noastre zile toate pier de-a Ta urgie-acum

iată anii noştri zboară, ca un sunet, ca un fum

10 - Iată anii vieţii noastre sunt până la şaptezeci

doar a celor mai puternici se ridică la optzeci,

şi tot lucrul lor cu care, bieţi de noi, ne lăudăm

nu-i decât dureri şi trudă, trece iute, noi zburăm.

11 - Dar cine ia seama bine Doamne la tăria Ta

cine-i oare cum se cere temător a Te-asculta?

12 - Doamne-nvaţă-ne mai bine zilele să numărăm

ca o inimă-nţeleaptă cum vrei Tu să căpătăm

13 - Doamne-ntoarce-ne cu milă, până când mai zăboveşti?

şi de robii Tăi Te-ndură să-i ajuţi şi izbăveşti.

14 - Satură-ne zilnic Doamne Tu de bunătatea Ta

şi viaţa noastră-ntreagă veseli ne vom bucura

15 - Bucură-ne tot atâtea zile câte-am fost smeriţi

tot atâţia ani o Doamne câţi am fost nedreptăţiţi.

16 - Robii Tăi să-Ţi vadă slava - şi lumina fiii lor

17 - Fie-a Ta bunăvoinţă Doamne peste-al Tău popor

şi a mâinilor lucrare Doamne Tu să ne-o-ntăreşti

Amin, Doamne lucrul nostru până-n veci să-l întăreşti.