Psalmul 92
Traian Dorz - Cântările Psalmilor
- Un psalm... O cântare pentru Ziua Sărbătoririi.
Alcătuit pe vremea lui Ezechia -
1 - Frumos e ca să-L lăudăm pe Domnul toţi în lume
şi totdeauna să mărim Prea-nalte, Sfântu-Ţi Nume.
2 - De dimineaţa să vestim adânca-Ţi bunătate
şi-a Ta credincioşie-atunci când noaptea se abate.
3 - Din instrument cu zece corzi, în cântece plăcute
în sunetele harfei dragi şi-n sunet de-alăute.
4 - Căci Doamne Tu mă-nveseleşti cu lucruri minunate
iar eu de veselie cânt când le privesc pe toate.
5 - O, cât de mari lucrări faci Tu pe-a Ta-nţeleaptă cale
ce nalte Doamne şi adânci sunt gândurile Tale!
6 - Dar toate pentru omul prost rămân necunoscute
şi pentru omul cel nebun în seamă nu-s ţinute.
7 - Căci dacă cei răi înfloresc ca iarba pe câmpie
e numai ca să fie strânşi şi arşi pe veşnicie.
8 - Dar Doamne, Tu eşti înălţat pe veci plin de mărire
9 - Vrăjmaşii Tăi şi cei răi pier, pe veci merg la pieire.
10 - Dar mie Doamne Tu îmi dai puterea cea mai mare
m-a uns cu untdelemn sfinţit iubirea Ta cea mare.
11 - Eu faţă de vrăjmaşi îmi văd dorinţa împlinită
şi-aud întocmai cum doream de ceata lor zdrobită.
12 - Cei fără vină înverzesc ca şi finicii-n vale
şi cresc ca cedrii din Liban pe dealurile Tale.
13 - În al lui Dumnezeu lăcaş câţi stau nu se vor pierde
în curţile lui Dumnezeu au frunza veşnic verde.
14 - Ei roade pururea aduc... chiar şi la bătrâneţe
sunt verzi mereu şi plini de suc cu fericite feţe.
15 - S-arate cât e Domnul drept şi ce plin de iubire
El, Stânca mea în care nu-i în veci nelegiuire.