Pustia și izvorul
Traian Dorz - Și acum să facem
1 - Nu-i nici un pustiu chiar fără nici un izvor. Nu-i nici o nenorocire în care să nu licărească chiar nici o speranță și nici un loc în care să n-ai chiar pe nimeni.
2 - Cel care a făcut pustia, a rânduit din loc în loc un izvor. Cel care a făcut durerea, i-a rânduit odată un leac. Cel care a făcut singurătatea, i-a rânduit fiecărui om măcar un prieten.
3 - Trebuie numai în pustie să cauți izvorul, în durere leacul și în singurătate prietenul. Dar să-l cauți cu nădejde și să nu descurajezi până îl vei afla.
4 - Dacă știi că este un Dumnezeu și că El Se lasă găsit de cine Îl caută din toată inima, - atunci caută-L așa - și nu te odihni până ce L-ai aflat.
5 - Dacă știi că este o mântuire și un Mântuitor, caută-le cu rugăciune și lacrimi și le vei găsi. Iar dovada că le-ai găsit va fi pacea divină pe care o va primi sufletul tău. Nu te mulțumi cu nimic până le vei afla pe acestea.
6 - În mijlocul suferințelor oamenii n-au nevoie în primul rând de predicile noastre ci de pâinea, de cămașa, de inima noastră caldă, dulce, alinătoare.
După aceasta ne vor urma oriunde, fără ea nu.
7 - Ce puțini credincioși știu acest adevăr, înainte de a ajunge ei înșiși în locul unde se suferă foame și frig și singurătate.
De aceea pe unii Domnul îi duce întâi acolo, ca să învețe - și numai după aceea îi așează unde pot să facă.
8 - Numai săracii ajută pe săraci, de aceea este scris: Ferice de cei săraci. Cei bogați nu ajută, fiindcă ei trebuie să-și spargă magaziile și să-și facă altele mai mari când nu mai au unde să-și pună bogăția. Nu le dau săracilor.
9 - Pe suferinzi, numai cei suferinzi îi caută, de aceea este scris: Ferice de voi care suferiți. Cei sănătoși n-au timp să cerceteze pe bolnavul Domnului. Ei merg la distracțiile păcatului.
10 - Pe cei flămânzi numai flămânzii îi ajută, de aceea este scris: Ferice de cei flămânzi... Cei sătui sunt totdeauna lacomi. Cei avuți sunt totdeauna zgârciți. Cei îmbuibați sunt totdeauna grași - și nu pot.
11 - Nu este nici o Sodomă în lume - să nu fie acolo chiar nici un Lot. Nici o cetate să nu fie chiar nici un credincios și nici o situație grea în care să nu fie chiar nici o scăpare.
12 - Până ce ai nădejde, este o ieșire de sub orice munte cât de mare ar fi. Când ai pierdut speranța, se prăbușește peste tine orice mușuroi.
13 - În orice loc pe lume există și un dușman, dar există și un prieten. Unde nu există decât un singur dușman - caută și ți-l fă prieten. O mie de prieteni nu-ți pot face atâta bine, cât rău îți poate face un singur dușman.
14 - Totuși în orice prăpastie ai fi ajuns, frate credincios, încrede-te puternic în Dumnezeul tău Cel Veșnic care poate face o minune când nici nu te aștepți și cum nici nu te gândești.
Toate făgăduințele Lui sunt adevărate, dar mai ales cele făcute celor în necaz.
15 - Voi cei care sunteți liberi, rugați-vă pentru cel închis. Voi cei care sunteți sănătoși, rugați-vă pentru cei bolnavi. Voi care aveți mulți prieteni, rugați-vă pentru cei care stau numai între dușmani... Să nu ajungeți și voi așa!
16 - Eliberarea noastră nu depinde de hotărârile oamenilor ci de hotărârea lui Dumnezeu. Să căutăm să rezolvăm întâi problema cu Dumnezeu - iar după aceea ușor ne va fi să le rezolvăm toate cele cu oamenii.
17 - Frumos este să clădim biserici, să ținem predici lăudate, să organizăm parade religioase... Dar câtă vreme trecem spre acestea pe lângă închisori, pe lângă spitale, pe lângă orfelinate fără să le cercetăm cu o mângâiere, cu un ajutor, cu o lacrimă, - în zadar!...
18 - În Ziua Judecății singura mântuire va fi dacă am avut milă - și singura osândire va fi că n-am avut.
19 - Orice bine implică în el un risc pe măsura lui. Dacă accepți riscul, faci binele, dacă nu-l accepți - nu-l faci.
Dacă accepți riscul ca să faci binele, de cele mai multe ori nu se întâmplă nimic.
Dar totdeauna vei avea o răsplată mai mare decât riscul.
20 - Doamne, nu ne lăsa nici o pustie fără izvor, nici o groapă fără ieșire, nici un apus fără un răsărit.
Amin.