Pustia şi izvorul
Traian Dorz - Și acum să facem
1 - Nu-i nici un pustiu chiar fără nici un izvor. Nu-i nici o nenorocire în care să nu licărească chiar nici o speranţă şi nici un loc în care să n-ai chiar pe nimeni.
2 - Cel care a făcut pustia, a rânduit din loc în loc un izvor. Cel care a făcut durerea, i-a rânduit odată un leac. Cel care a făcut singurătatea, i-a rânduit fiecărui om măcar un prieten.
3 - Trebuie numai în pustie să cauţi izvorul, în durere leacul şi în singurătate prietenul. Dar să-l cauţi cu nădejde şi să nu descurajezi până îl vei afla.
4 - Dacă ştii că este un Dumnezeu şi că El Se lasă găsit de cine Îl caută din toată inima, - atunci caută-L aşa - şi nu te odihni până ce L-ai aflat.
5 - Dacă ştii că este o mântuire şi un Mântuitor, caută-le cu rugăciune şi lacrimi şi le vei găsi. Iar dovada că le-ai găsit va fi pacea divină pe care o va primi sufletul tău. Nu te mulţumi cu nimic până le vei afla pe acestea.
6 - În mijlocul suferinţelor oamenii n-au nevoie în primul rând de predicile noastre ci de pâinea, de cămaşa, de inima noastră caldă, dulce, alinătoare.
După aceasta ne vor urma oriunde, fără ea nu.
7 - Ce puţini credincioşi ştiu acest adevăr, înainte de a ajunge ei înşişi în locul unde se suferă foame şi frig şi singurătate.
De aceea pe unii Domnul îi duce întâi acolo, ca să înveţe - şi numai după aceea îi aşează unde pot să facă.
8 - Numai săracii ajută pe săraci, de aceea este scris: Ferice de cei săraci. Cei bogaţi nu ajută, fiindcă ei trebuie să-şi spargă magaziile şi să-şi facă altele mai mari când nu mai au unde să-şi pună bogăţia. Nu le dau săracilor.
9 - Pe suferinzi, numai cei suferinzi îi caută, de aceea este scris: Ferice de voi care suferiţi. Cei sănătoşi n-au timp să cerceteze pe bolnavul Domnului. Ei merg la distracţiile păcatului.
10 - Pe cei flămânzi numai flămânzii îi ajută, de aceea este scris: Ferice de cei flămânzi... Cei sătui sunt totdeauna lacomi. Cei avuţi sunt totdeauna zgârciţi. Cei îmbuibaţi sunt totdeauna graşi - şi nu pot.
11 - Nu este nici o Sodomă în lume - să nu fie acolo chiar nici un Lot. Nici o cetate să nu fie chiar nici un credincios şi nici o situaţie grea în care să nu fie chiar nici o scăpare.
12 - Până ce ai nădejde, este o ieşire de sub orice munte cât de mare ar fi. Când ai pierdut speranţa, se prăbuşeşte peste tine orice muşuroi.
13 - În orice loc pe lume există şi un duşman, dar există şi un prieten. Unde nu există decât un singur duşman - caută şi ţi-l fă prieten. O mie de prieteni nu-ţi pot face atâta bine, cât rău îţi poate face un singur duşman.
14 - Totuşi în orice prăpastie ai fi ajuns, frate credincios, încrede-te puternic în Dumnezeul tău Cel Veşnic care poate face o minune când nici nu te aştepţi şi cum nici nu te gândeşti.
Toate făgăduinţele Lui sunt adevărate, dar mai ales cele făcute celor în necaz.
15 - Voi cei care sunteţi liberi, rugaţi-vă pentru cel închis. Voi cei care sunteţi sănătoşi, rugaţi-vă pentru cei bolnavi. Voi care aveţi mulţi prieteni, rugaţi-vă pentru cei care stau numai între duşmani... Să nu ajungeţi şi voi aşa!
16 - Eliberarea noastră nu depinde de hotărârile oamenilor ci de hotărârea lui Dumnezeu. Să căutăm să rezolvăm întâi problema cu Dumnezeu - iar după aceea uşor ne va fi să le rezolvăm toate cele cu oamenii.
17 - Frumos este să clădim biserici, să ţinem predici lăudate, să organizăm parade religioase... Dar câtă vreme trecem spre acestea pe lângă închisori, pe lângă spitale, pe lângă orfelinate fără să le cercetăm cu o mângâiere, cu un ajutor, cu o lacrimă, - în zadar!...
18 - În Ziua Judecăţii singura mântuire va fi dacă am avut milă - şi singura osândire va fi că n-am avut.
19 - Orice bine implică în el un risc pe măsura lui. Dacă accepţi riscul, faci binele, dacă nu-l accepţi - nu-l faci.
Dacă accepţi riscul ca să faci binele, de cele mai multe ori nu se întâmplă nimic.
Dar totdeauna vei avea o răsplată mai mare decât riscul.
20 - Doamne, nu ne lăsa nici o pustie fără izvor, nici o groapă fără ieşire, nici un apus fără un răsărit.
Amin.