Rugăciune (2)
Traian Dorz - Hristos - Mântuitorul nostru
Mărire veșnică Învierii Tale Isuse Doamne,
Mărire Ție care din Ziua Întâi a celei dintâi Săptămâni, ai răsărit lumii Lumina văzută, prin care ne-ai dat tuturor viața aceasta trecătoare (Ioan 1, 4; Geneza 1, 3).
Mărire Ție, pentru că tot în Ziua dintâi a Săptămânii ai răsărit Bisericii Tale Lumina Învierii Tale prin care ne dai tuturora viața veșnică.
Și mărire Ție pentru că tot într-o astfel de Zi Întâi, dar dintr-o Săptămână Veșnică ne vei da, tuturor celor ce au crezut că Tu ești Hristosul Fiul Dumnezeului Celui Viu și Te-au primit pe Tine Domnul și Mântuitorul nostru - ne vei da Lumina deplină, Lumina întreită, Lumina care va cuprinde desăvârșit și etern toată fericirea și slava Ta desăvârșită și eternă.
este Grădina Raiului nostru, căci acolo am văzut și am aflat Lumina care ne-a dăruit o fericire adevărată și veșnică.
Golgota este înălțimea de unde privim și vedem toate într-o lumină nouă și veșnică.
De acolo am văzut cu adevărat cât de mult ne-a iubit Tatăl.
Cât de mare preț ai dat Tu pentru răscumpărarea noastră.
Cât de adânc și de fără scăpare eram căzuți și pierduți noi!
Prin lumina Golgotei putem vedea cât de zadarnice și trecătoare sunt toate avuțiile și toată slava oamenilor.
Prin lumina Învierii Tale putem vedea cât de frumoasă și fericită poate fi viața trăită cu Tine și pentru Tine.
Prin lumina Învierii Tale putem simți cât de adevărată și fericită este nădejdea învierii, pentru cei care Îți cred și Îți urmează Ție.
Prin lumina Învierii Tale vedem trecutul nostru iertat și viitorul nostru slăvit.
Și numai de pe înălțimile Golgotei și prin lumina Învierii Tale vedem totul adevărat și luminos.
O, Isuse Doamne, Isuse ajută-ne să alergăm și noi la Crucea și la mormântul Tău, să ne aplecăm și noi și să privim adânc, cu rugăciune și meditație, pentru ca să primim de acolo lumina prin care să știm cunoaște și prețui totul la prețul adevărat.
Și Te rugăm Doamne Isuse să ne insufli Duhul Tău Sfânt prin care să ajungem cu adevărat a Te avea pe Tine deplin în noi.
Cuvântul Tău să locuiască în inimile noastre nu numai în forma lui ci în toată puterea sa. Nu numai cu litera sa ci și cu duhul său. Însoțirea Ta să ne fie conștientă necurmat și dovada ei să adeverească tot ce facem și spunem în Numele Tău.
Încrederea noastră în făgăduințele Tale și bizuirea noastră pe Tine să ne fie atât de adânci, de împărtășite și de îndestulătoare, încât să nu mai avem nevoie de nimic mai mult nici pentru viață și nici pentru moarte.
Atunci nici o încuietoare nu Te va putea opri pe Tine să vii la noi. Și nici o amenințare nu ne va putea opri pe noi să venim la Tine. Atunci nici o dovadă nu ne va mai fi necesară ca să putem crede oriunde.
Nu vom mai alerga după minuni.
Nu vom mai cere semne.
Nu ne vom mai frământa cu nimic din acestea niciodată, ca ucenicii Tăi înainte de primirea Duhului,
ci vom sta liniștiți crezând fără greutate și așteptând fără grabă împlinirea făgăduinței în care vom crede atunci fără clintire - ca Maica Ta Sfântă.
Te rugăm Doamne Isuse, nu ne lăsa să lipsim niciodată din numărul, din adunarea și din părtășia alor Tăi, frații noștri. Nu ne lăsa să ne despărțim de acei între care Tu ne-ai chemat și ne-ai pus la nașterea din nou, în Lucrarea Ta, în învățătura Ta, în credința Ta. Ci acolo rămânând, să căutăm pacea cu toți și sfințirea fără de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu.
Păreri străine față de învățătura pe care ne-ai dat-o Tu între frații noștri, nu lăsa să pună stăpânire niciodată pe noi.
Nici nu ne lăsa să fim niște lesne-crezători și niște ușor-înduplecați,
ca nu cumva să fim clătinați de vânturi viclene, de încredințări false, de hristoșii mincinoși,
ca să nu ajungem ca niște valuri tulburi, purtate încoace și încolo (Efes. 4, 14-15), tulburând și pe alții.
Ci statornici pe Adevărul Credinței și zidiți pe Temelia Dragostei să putem fi niște împreună lucrători cu Tine și cu ai Tăi la Slava Sfintei Tale Biserici. Și la mântuirea tuturor semenilor noștri.
Te rugăm Doamne Isuse scrie pe inimile noastre Cuvântul Tău Sfânt cu slovele de aur și de foc, ale faptelor și gândurilor luminoase, pentru ca și noi să-l putem scrie astfel pe viețile altora. Și precum Tu i-ai iubit pe aceia, care Ți-au fost dați Ție de Tatăl și nu i-ai părăsit din cauza slăbiciunilor lor, ca să mergi la alții, tot așa și noi să nu-i părăsim pe frații care ni i-ai dat Tu, oricâte slăbiciuni am vedea uneori la ei,
ci să rămânem între ei ajutându-i până vor ajunge neclintiți și minunați - cu toții.
Și după cum sfântul Tău ucenic Ioan a păstrat în inima sa ca Maica Ta Sfântă, până la sfârșit Cuvintele Tale întocmai, cum le-a auzit de la început, - asemenea Te rugăm să le păstrăm și noi, tot cum le-am auzit de la început de la ai Tăi, de la ai noștri.
Anii să nu le schimbe.
Bătrânețea să nu le piardă.
Slăbiciunea să nu le acopere.
Uitarea să nu le întunece.
Și suferința să nu ni le depărteze.
Ci toate acestea să ni le facă și mai scumpe, mai dragi, mai luminoase, mai limpezi, mai puternice, mai slăvite.
Până când chipul nostru va deveni chipul Tău și al lor.
Și slava lor care ești Tu, va deveni slava noastră, Domnul nostru Iubit, Marele nostru Dumnezeu și Mântuitor,
Isus Hristos.
Amin.