
Rugăciune (2)
Popa Petru (Batiz) - Strângeți fărâmiturile Vol. 3
În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.
Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vină Împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre precum iertăm și noi greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuiește de cel rău.
Doamne, Dumnezeul părinților noștri, în fața Ta, în Numele Mântuitorului nostru iubit, ne-am strâns din nou pe meleagurile acestea pentru o deosebită sărbătoare. Noi Te rugăm din inimă: binecuvântează strângerea noastră aici și lasă ca Duhul Tău cel Sfânt să fie Învățătorul nostru în această zi. Duhul Tău cel Sfânt să lucreze, după făgăduința pe care ne-ai dat-o, că El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit.
Duhule Preasfinte, din ale lui Dumnezeu bogății și comori, descopere-ne și nouă în această zi, pentru ca creșterea noastră să fie văzută de toți.
Părintele nostru iubit, cu prilejul întâlnirii noastre de pe meleagurile acestea îndepărtate de noi, lângă cei dragi și scumpi cu care ne-am cunoscut cu mulți ani înainte, dorim să sărbătorim sărbătoarea aceasta: al douăzeci și cincilea an al căsătoriei lor și ziua numelui singurului lor fiu drag și scump. Te rugăm din inimă, binecuvântează-i pe cei care ne-au pricinuit bucuria aceasta în această zi. Binecuvântează-le anii căsătoriei lor și pe viitor, după cum i-ai binecuvântat astăzi prin rodul minunat pe care li l-ai dăruit și ai făcut din el un preot pentru Tine, un jertfitor pe altarul Evangheliei Tale, Doamne. Noi Îți mulțumim din toată inima că ai ridicat dintr-o familie ca aceasta un fiu care să ducă mai departe Cuvântul Tău, în locul tatălui, când el va apune. Doamne Dumnezeule, Te rugăm din toată inima, ridică astfel de păstori în poporul Tău, cărora de-acum, de pe băncile școlii, li s-a imprimat pe inimă tot ceea ce Duhul Sfânt a descoperit în adunările noastre și ceea ce Duhul Sfânt i-a descoperit [și lui] în tainicele clipe de rugăciune, când stătea singur cu Tine.
Doamne Dumnezeul nostru, Tu știi că Biserica noastră și poporul nostru are nevoie de o preoție nouă, pe care, Te rugăm din inimă, Doamne, ridic-o din poporul nostru. Această preoție să aibă pe inimă Cuvântul și lucrarea Ta.
Să nu rămână numai la ceea ce a acumulat în cei patru ani de școală, ci la ceea ce Duhul Sfânt va descoperi în vecii vecilor din bogățiile Tale mari, ca să îmbogățească Biserica Ta și pe credincioșii Tăi să-i hrănească cu bucate alese, pentru a ajunge toți păstoriții lor, ai tuturor, bărbați desăvârșiți în Tine.
Te rugăm, pune-le pe inimă răspunderea pe care o au, Doamne, pentru viitor, pentru cei dintre tineri care vor fi tații de mâine, care vor duce mai departe Cuvântul Tău. Ridică, Doamne, mai multe suflete în țara și-n poporul nostru, ca să țină sus Cuvântul Tău, mai presus de orice nume. „Pentru ca în Numele Lui să se plece orice genunchi din cer și de pe pământ, și de sub pământ.” Doamne, așa ne-ai învățat pe noi în școala Duhului Sfânt: să-L vestim pe Iisus cel Răstignit; să ridicăm Numele lui Iisus cel Răstignit țării și poporului nostru, ca toți să Te cunoască pe Tine, singurul și-adevăratul Dumnezeu.
Noi Te rugăm în această zi, bunul nostru Părinte, în Numele Mântuitorului nostru iubit, să nu fim numai noi singuri aici, ci și Fiul Tău iubit, cum ne-a făgăduit: „Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului”.
Mântuitorul nostru iubit și Răscumpărătorul nostru scump, privește cu milă la fiecare inimă [a celor] care ne găsim aici. Sunt inimi îndurerate. Sunt suflete bolnave. Sunt trupuri bolnave. Am venit la Tine, Doamne, ca gloata de odinioară, care, zile de-a rândul, pe jos, cum au putut, au venit la Tine cu bolnavii lor, au venit cu basmalele lor, să le-atingă de corpul Tău. Și, prin credință, toți s-au vindecat. Mântuitorule iubit, fie-Ți milă, Te rugăm, și de gloata aceasta, cei care stăm înaintea Ta. N-avem pe nimeni pe pământul acesta înaintea căruia să ne deschidem inimile noastre. Părinții noștri care ne-au crescut au trecut de mult la cele veșnice. Pe Tine Te avem, singurul nostru Mântuitor, în fața Căruia putem să ne deschidem inimile și să ne mărturisim durerile, bucuriile și amarul vieții noastre. Ne-ai chemat în această sfântă Lucrare, Doamne, ne-ai chemat că ai avut milă de noi. Nu pentru că am fost buni. Pentru că ai făcut o alegere înainte de întemeierea lumii și ne-ai cuprins și pe noi în planul Tău de mântuire.
Vezi, Doamne, au trecut mulți ani de când am făcut un legământ cu Tine și [noi] am făcut prea puțin pentru Tine. S-a scurs tinerețea noastră așa cum se duc norii și apele râurilor și prea puțin am făcut pentru Tine. Ca mâine, ne vor ascunde într-un mormânt. Doamne Dumnezeul nostru, oare putem zice cu Apostolul Pavel: „M-am luptat lupta cea bună, am sfârșit alergarea, am păzit credința”? Doamne Dumnezeul nostru, dacă n-am făcut-o până astăzi, Te rugăm, ajută-ne acum, la bătrânețea la care ne găsim, să ne târâm pe drumurile țării și să ne sfârșim cu bine lupta și alergarea aici pe pământ. Că nu ne-ai chemat întâmplător din copilărie la Tine. Ne-ai chemat să facem mai mult pentru Tine, dar prea puțin am făcut. Doamne, folosește-Te acum de noi așa cum suntem: cu o sănătate șubredă, cu trupurile neputincioase, dar să alergăm fără oboseală, ca să ajungem să-i chemăm la Tine pe toți frații noștri; și această Lucrare să aibă ca miez al învățăturii călăuzirea Duhului Sfânt.
Să nu avem nici o învățătură împrumutată de la oameni, ci de la Tine, așa cum i-ai descoperit-o Sfântului Pavel, care a spus: „Evanghelia propovăduită de mine nu-i de obârșie omenească, pentru că n-am primit-o de la om”.
Te rugăm pentru frații și surorile de pe meleagurile acestea bănățene, departe de noi, pe care - Tu știi - îi purtăm mereu în inimile noastre alături de toți frații de pretutindeni. Dorim să fim una cu toți de pe pământul acesta, ca să putem fi și în cer una, împreună cu Biserica Triumfătoare din ceruri. Ajută-ne, Te rugăm, din același izvor să ne alimentăm cu toții. Din aceeași pâine duhovnicească să mâncăm cu toții, ca să fim toți una în simțăminte, în gânduri, în umblările și-n privirile noastre. Să putem să ne bucurăm toți, și cei care ne urmează pe noi, și ochii care ne privesc pe noi. Căci ridicăm același Nume scump care a fost ridicat de două mii de ani, cel mai iubit Nume, care niciodată n-a fost șters de pe buzele muritorilor de pe pământul acesta.
Și astăzi Te rugăm să ne binecuvântezi așa cum ne găsim aici. Să-i binecuvântezi pe cei dragi și scumpi care sunt departe de noi; care sunt legați de pat, care nu pot să se bucure cu noi în adunări, între care și fratele nostru iubit Traian și alții împreună cu el; care cu duhurile mereu sunt între noi. Îi simțim. Prin poezii, prin cântări și prin meditații, mereu sunt în mijlocul nostru. Îmbracă-i cu putere de sus, Doamne, și păzește sfânta Ta Lucrare de toate duhurile străine, de toate duhurile vrăjmașe care ar putea să dezbine unitatea din Biserica Ta. Ajută-ne ca din același izvor să ne hrănim; și-atunci credem, Doamne, că niciodată duhurile străine nu vor avea influență asupra inimii noastre.
Binecuvântează și frații prin care, în această zi, ne vorbești lucruri și învățături pentru creșterea duhovnicească. Pentru ca, întorcându-ne pe meleagurile noastre, să le putem duce celor dragi și scumpi tot ce-am văzut, am simțit și am auzit aici.
Noi Te binecuvântăm și știm că Tu faci mai mult decât cerem sau gândim noi.
A Ta să fie toată slava, cinstea și închinăciunea, a Tatălui și a Fiului și a Duhului Sfânt. Amin.