După ce a zis aceste vorbe, s-a întors, și a văzut pe Isus stând acolo în picioare; dar nu știa că este Isus.
Revederea lui Isus ne umple sufletul nostru dintr-o dată de o lumină neobișnuită și fața noastră de o bucurie strălucitoare.
Maria vorbea cu îngerii, dar dintr-o dată s-a întors și a văzut pe cineva înapoia ei.
Cum s-a întors ea dintr-o dată să se uite înapoi?
Va fi simțit pe cineva venind?
Dar când vorbești cu îngerii, mai poți auzi și mai poți vedea și altceva?
O, când începi să vezi minunile lui Dumnezeu, atunci ele vin nu numai pe neașteptate, dar și mereu unele mai mari ca altele.
Poate că vorbind cu îngerii Maria va fi văzut cu bucurie o lumină luminând dintr-o dată ființele lor. Fețele lor tresărind. Și ochii lor privind peste ea, înapoia ei la cineva Strălucitor, mult mai strălucitor ca ei.
Ea ușor a înțeles deodată atunci că vine cineva din spate - și s-a întors numaidecât să vadă pe cine au văzut îngerii din fața ei, cu care vorbesc.
Sau poate că Maria s-a întors numai la un îndemn lăuntric pe care îl presimte uneori dintr-o dată inima iubitoare la apropierea Celui pe care Îl caută și-L dorește cu toată puterea ei.
O, de câte ori am tresărit și noi iubiți în inimă de presimțirea apropierii din spate a ființei iubite, fără să o fi auzit și fără să o fi văzut înainte! Duhul iubirii adevărate, are căile lui tainice și mijloacele sale de înștiințare, pentru inimile pe care le-a legat cu razele lui.
Când toată inima ta Îl iubește fierbinte pe Isus,
când toată ființa ta este plină de așteptarea revederii Lui,
când toate gândurile tale îți sunt trimise după El,
când tot timpul tău este umplut cu căutarea și chemarea Lui,
când toate întrebările și răspunsurile tale Îl privesc pe El,
- o, atunci cât de pline sunt toate de Prezența Sa Dumnezeiască!
Și ce normal îți este ca să-ți apară aievea aci, El... ca dragostea Lui să ți Se arate întrupată într-o nebănuită apariție fericită, și ca nimic să nu-L mai poată opri să ți Se descopere, cuprins deplin de întreagă ființa ta, cu toate cele patru dimensiuni ale ei.
O, cât de adevărată este minunea aceasta!
Cât de cerești sunt aceste trăiri,
- și totuși cât de normale devin ele pentru acei care într-adevăr au toată inima plină de o fierbinte dragoste pentru Isus.
Care au toate cuvintele și tăcerile lor,
toate gândurile și simțirile ființei lor, stăpânite deplin de setea și dorul așteptării și revederii lui Isus!
Nenumărate au fost și sunt minunile pe care le-a făcut iubirea lui Hristos, spre a le răspunde acestora,
și pe care le face și astăzi această iubire a Lui, față de astfel de inimi pline-plinuțe de Isus.
Dragă suflete al meu, tu nu-L vei putea vedea niciodată pe Isus dacă nu te întorci din nou și din nou...
Hristos este și lângă tine cum era lângă Maria. Dar ca să-L vezi, ca să-L afli, ca să-L cunoști, trebuie mereu să te întorci.
Trebuie la început să te întorci exact invers. Să fii cu fața unde erai cu spatele, căci erai cu fața la lume și cu spatele la Isus. Hristos nu era acolo unde priveai tu atunci.
El nu este nici unde privești tu în momentele de teamă, de îngrijorare, de spaimă, sau de durere. Ci tocmai înapoi, în pace, în liniște, în mângâiere, în bucurie. Spre acolo trebuie să te întorci.
Hristos nu este nici în mormânt, în întuneric, în îngustime, ci tocmai în partea inversă, în viață, în lumină, în libertate. Spre acolo întoarce-te!
Întorcându-te spre acestea, vei da cu ochii întâi de Isus.
Pentru că toate celelalte ale Lui, sunt după El, în urma Lui, în partea Sa.
O, dacă și tu vrei să scapi de mormânt, de îngrijorări, de singurătate și de teamă, întoarce-te și tu înspre Isus. Întoarce-te până la Isus.
Întoarce-ți spatele spre întunericul păcatelor, spre îngrijorările singurătății, spre urâtul morții - și întoarce-ți fața toată numai înspre Isus.
Când îți întorci privirea spre El, te luminezi dintr-o dată și pe totdeauna de bucurie. Ca Maria în Dimineața Învierii.
O, suflete al meu, saltă acum și te bucură,
luminează-te și cântă inima mea,
umple-te de negrăită și strălucită fericire întreaga mea ființă, căci Mântuitorul tău este întors spre tine și tu întors spre El. De la El ai venit în lume pentru a-L căuta cu credință, pentru a-L sluji cu nădejde și pentru a-L dori cu iubire.
Întoarce-ți necurmat toată fața ta, toate gândurile tale spre Isus, numai spre El. Alipește-te de El tot mai strâns.
Cuprinde-te de El tot mai fierbinte.
Pătrunde-te de El tot mai adânc, până când cuvintele Lui vor deveni cuvintele tale, voia Lui voia ta și Eul Lui eul tău cel nou.
Trăind El în tine iar tu în El, înomenirea Lui va deveni îndumnezeirea ta.
Iar în clipa când te vei întoarce înapoi la El și-L vei vedea pe Isus pentru a te uni cu El pe totdeauna în focul de la Poarta Veșniciei nu va avea ce rămâne din toate ale tale decât atât de puțin, ca dintr-o floare într-un rod copt la culesul cel fericit.
Slavă Învierii Tale Isuse Doamne, slavă Ție.
Pentru clipa cea unică a întoarcerii mele spre Tine la nașterea din nou, - slavă veșnică Ție.
Cu o recunoștință unică Îți mulțumesc pentru aceasta.
Pentru bucuriile sfinte cu care Tu îmi umpli inima, lacrimile, gândurile, rugăciunile și meditațiile mele, acum când de fiecare dată mă întorc spre Tine, cu o dragoste unică Îți mulțumesc ca de fiecare minune.
Dar pentru Clipa Veșnică în care mă vei întoarce pe totdeauna la Tine și Te voi revedea aievea, cum oare să-Ți mai pot mulțumi?
Asta voi ști-o numai atunci. Acum nu pot.
Slavă și slavă veșnică Ție, Dulcele și Strălucitul meu Mântuitor Isus Hristos.
Amin.
+