Dar acum Eu vin la Tine; și spun aceste lucruri, pe când sunt încă în lume, pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină.
Și pentru că nici o umbră trecătoare nu trebuie să întunece niciodată lumina bucuriei veșnice a lui Hristos din inimile ucenicilor Săi, Domnul Isus S-a rugat pentru ei mai departe:
- Dar acum Eu vin la Tine și spun aceste lucruri pe când încă sunt în lume, pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină.
Amintirea proaspătă încă a dezbinării unuia dintre ei,
presimțirile pline de neliniște care le bântuiau inimile lor
și înștiințările lămurite pe care le auziseră și le vor mai auzi încă din gura Domnului Isus,
aveau să încerce greu credința și nădejdea pe care le cerea dragostea și rămânerea lor cu Hristos,
pentru toate luptele pe care vor trebui să le ducă,
pentru toată uriașa muncă ce stătea în fața lor,
pentru marele număr de încercări prin care trebuiau să mai treacă până vor ajunge la marginile pământului,
la sfârșitul veacurilor
și la împlinirea datoriei lor,
- ucenicii lui Hristos aveau nevoie de ceva mai mare decât lumea. Mai tare decât moartea. Și mai scump decât viața.
Ca să-i poată face să treacă peste toate acestea.
Acest ceva le-a dat Hristos!
Acest ceva i-a făcut în stare să biruiască totul.
Acest ceva nu i-a lăsat niciodată doborâți de nimic.
Acest ceva este bucuria lui Hristos în ei.
Credința lui Hristos este puternică și biruitoare.
Nădejdea lui Hristos este luminoasă și încurajatoare.
Iubirea lui Hristos este dulce și mângâietoare.
Răbdarea lui Hristos este pașnică și liniștitoare,
- dar Bucuria lui Hristos este eroică și strălucită.
Bucuria lui Hristos este cât toate acestea la un loc - și poate și mai mult.
Pentru că în bucuria aceasta este deplinătatea tuturor harurilor. Este suma tuturor comorilor. Este Însăși Prezența copleșitoare a lui Dumnezeu.
În bucuria lui Hristos nu există înfrângeri. Nu există pagube. Nu există nici chiar sacrificii.
Există numai biruințe, numai câștiguri, numai binefacere. În toate. Și întotdeauna.
Ucenicii adevărați ai lui Hristos au pornit în Numele Lui nu mânați ci atrași.
Nu îndemnați din urmă ci chemați dinainte.
Nu împinși de ambiții omenești - ci înflăcărați de bucuria de a-L urma pe Hristos, - bucuria inimii lor, strălucirea vieții lor, comoara veșniciei lor.
Mijloacele lor au putut fi oricât de simple,
darurile lor oricât de sărace,
lipsurile lor oricât de multe,
numărul lor oricât de mic,
- bucuria lui Hristos din inima lor le-a fost nu numai îndemn și putere și biruință, ci și răsplată nebănuită pentru orice jertfă și pierdere.
Cine poate cânta în foamete și în frig?
Cine poate privi senin la călăul lui?
Cine poate să se roage pentru vrăjmașii săi?
Cine își poate da viața lui fără nici un regret, pentru semeni?
Cine poate vedea cerul deschis, cu fața strălucind, în mijlocul loviturilor ucigătoare?
- Nimeni, decât acela care are în el bucuria lui Hristos deplină.
Dar acela care o are această bucurie, acela poate!
Toate popoarele lumii au o istorie orizontală. Numai poporul lui Dumnezeu are o istorie verticală.
Toate popoarele lumii au avut asocieri cu diferite puteri lumești. Numai poporul lui Dumnezeu s-a asociat cu puterile cerești.
De aceea istoria tuturor celorlalte popoare este plină de căderi, de înfrângeri, de amărăciuni și de întunecime.
Chiar și marile lor izbânzi s-au prefăcut mai apoi în înfrângeri. Marile înălțări în prăbușiri. Și marile lor laude în rușinoase amintiri.
Dar ce minunat a lucrat Hristos în toată istoria poporului Său vechi sau nou.
Dumnezeu a prefăcut chiar și amărăciunile alor Săi în îndulciri, înfrângerile în izbânzi, lacrimile în cântări de veselie și răstignirile lor în învieri strălucite.
Pentru că bucuria Lui din inimile lor a fost ca soarele totdeauna la amiază, în toată plinătatea căldurii, puterii și strălucirii sale.
O, dacă am avea și noi cu plinătate această bucurie în noi!
Cum s-ar schimba într-o clipă nu numai fața noastră ci și fața lumii.
Nu numai prezentul ci și viitorul.
Nu numai oamenii ci și lucrurile.
Hristos e în primul rând bucurie.
Îl cunoști tu, așa?
Slavă veșnică plină de bucurie Ție Isuse Strălucit, Bucuria negrăită și strălucită a inimilor noastre.
O, din tot sufletul nostru Te slăvim că prin Tine am primit ceea ce este mai scump decât aurul, mai tare decât fierul, mai înalt decât zidurile, mai călduros decât îmbrăcămintea, mai dulce decât viața, mai tare decât amenințarea, mai fericit decât dragostea - bucuria Ta în noi.
Te rugăm ține-o în noi toți pe totdeauna.
Amin.