Sfinţenie şi pedeapsă
Traian Dorz - Piatra Scumpă
1 - Prin lumina Sa şi prin Adevărul Său, Hristos ne-a adus soluţia cea mai fericită nu numai între relaţiile dintre om şi Dumnezeu ci şi între relaţiile dintre om şi om,
dintre stat şi stat,
dintre popor şi popor.
Ferice de oricine caută şi are această lumină.
2 - Sistemul lui Hristos bazat pe iubire şi dreptate,
pe libertate şi sfinţenie,
ar fi adus cu adevărat îndestularea şi fericirea tuturor oamenilor.
Ar fi adus libertatea tuturor popoarelor, făcând din toate naţiunile lumii, o mare familie fără graniţe, fără tirani şi fără exploatare.
Dar oamenii L-au respins pe Hristos
şi l-au cerut pe Baraba.
De aceea lumea acum nu mai poate scăpa de Baraba, de fiii şi urmaşii barabelor. Ea şi i-a ales.
Şi ea şi-i alege!
De aceea Dumnezeu îi lasă s-o chinuie.
3 - Poate ştreangurile din care împletise Isus biciul cu care alunga pe negustorii din Templu - sau legăturile pe care abia le luase de la boii şi de la oile pe care le slobozise, dându-le drumul să plece dezlegate.
Din legăturile pe care ei robiseră pe alţii, Domnul făcea mijlocul de pedeapsă pentru ei.
Pentru suferinţa celor nevinovaţi te va bate Dumnezeu pe tine cel ce o pricinuieşti.
4 - Dacă cineva are putere în vorbă şi în faptă,
dacă o lucrare are putere în luptă şi în roade,
dacă o mişcare are putere în avânt şi în întindere,
- ea este dovadă că acolo a fost şi este jertfă!
Fără jertfă, nimic bun, înălţător şi sfânt, nu trăieşte,
nu propăşeşte,
nu biruie
şi nu rodeşte pe pământ!
5 - Puterea Domnului Isus este Jertfa Lui, care din momentul acceptării Ei, era ca şi dată.
Pe temeiul acestei Jertfe, El a venit în lume
şi luându-Se la luptă cu toate puterile înspăimântătoare ale întunericului,
le-a supus şi le-a zdrobit
începând de la Templu şi până la Golgota.
Pentru ca să izbăvească din robia lor tot ce era robit prin înşelăciune şi silnicie.
Şi aşa va face Hristos totdeauna.
6 - Pe temeiul Jertfei şi a Crucii Sale, Domnul Isus vrea acum
şi poate acum
să te mântuiască şi pe tine, dragă suflete pierdut.
Să ştii că Isus Hristos este un Mântuitor care poate să facă tot ce vrea în cer şi pe pământ.
Şi El este gata să şi facă, totul pentru tine.
Dacă tu Îi ceri acestea din tot sufletul tău.
Cere-I şi primeşte prin credinţă asta!
7 - Este o mare nenorocire când nu înţelege cineva ce spui,
dar e nespus mai mare când,
fie din cauza prostiei,
fie din cauza răutăţii lui,
fără ruşine de conştiinţa sa,
fără teamă de Dumnezeu şi fără respect de adevăr,
- spune ce nu ai spus
şi ce nici nu te-ai gândit măcar să spui niciodată,
învinuindu-te prin asta, numai ca să-ţi poată face răul.
Şi trupeşte şi sufleteşte!
Un astfel de om - este un demon!
8 - De oamenii proşti sau necinstiţi, trebuie să te fereşti totdeauna,
căci tot ceea ce nu vor înţelege ei,
sau nu le va conveni lor,
vor răstălmăci.
Şi se vor duce să te arate autorităţii că ai spus cine ştie ce prostii.
Iar judecata aceasta grăbită şi nedreaptă, va fi gata să te condamne îndată, pe astfel de mărturii îngrozitor de neserioase şi de rău voitoare.
Ca pe Domnul Hristos.
9 - Omule, teme-te de Dumnezeu şi de Jertfa Lui cea dreaptă
şi nu face nimănui răul cu nici un cuvânt.
Nu fi cu o inimă necinstită şi rea, învinuind şi pârând pe nimeni.
Nu învinui şi mai ales nu pârî pe nedrept, răstălmăcind spusele cuiva, ca să facă rău,
căci te va bate Dumnezeu
şi pe tine şi pe urmaşii tăi,
cum i-au bătut pe cei ce-L învinuiau pe Mântuitorul Cel Nevinovat.
Şi pe urmaşii urmaşilor lor, prin toată istoria, până astăzi.
10 - Dacă nu înţelegi ceva, întreabă încă odată!
Niciodată să nu-ţi fie ruşine să întrebi, când nu înţelegi ceva,
e mai ruşine şi mai rău de o mie de ori, să spui rău după inima ta cea rea, ceea ce rău ai înţeles, fiindcă n-ai mai întrebat odată.
Iată ce rău poate ieşi din răstălmăcirea unui cuvânt.
11 - Un înţelept a fost întrebat odată:
- cum ai ajuns la o atât de mare şi adâncă înţelepciune?
- Nici odată nu mi-a fost ruşine să întreb ceea ce nu ştiam, - i-a răspuns acesta!
Înţelepciunea spune: Cine întreabă încă odată nu greşeşte.
Dar cele două fiare: prostia şi răutatea, nu întreabă,
fiindcă mai dinainte se gândesc să facă rău.
12 - Tot aşa se poartă şi oamenii rău intenţionaţi faţă de Cuvântul Domnului:
îţi spun cuvintele lor, dar le dau ca fiind ale Domnului.
Batjocoritorii Bibliei inventează şi interpretează tendenţios atribuind Evangheliei pe care Domnul nu le-a spus şi nici nu le-a gândit niciodată.
Şi folosesc apoi aceste false susţineri ale lor, ca pe nişte scuze împotriva lui Hristos.
13 - Fiii dezbinărilor şi tulburării şi ai rătăcirii de la credinţa adevărată, strică mereu Cuvântul Sfânt.
Fiecare gură rea şi duh rătăcit, plini de îngâmfarea neştiinţei răspândesc tot felul de interpretări prăpăstioase,
după prăpastia din mintea şi inima lor,
dar nu se tem să spună monstruozităţilor spuse de dânşii că sunt Cuvintele Domnului.
Orbi sunt şi nebuni.
14 - Scopul diavolului este să dezbine şi să slăbească lucrarea Bisericii Creştine.
Iar pentru aceasta ştie el că cea mai bună armă este fratele dezbinat şi viclean.
Nimeni n-ar fi putut face ceea ce a făcut Iuda,
dacă nu era el să vândă.
15 - Nimeni n-ar fi putut slăbi şi împiedica Biserica de la opera ei divină pe pământ, ca acei care din mijlocul ei au lucrat şi lucrează tulburări, dezbinare şi vânzări nelegiuite în Numele Domnului.
Ce grozăvie e aceasta! Nici focul veşnic nu-i o pedeapsă destulă pentru ea!
16 - O suflete al meu, respectă şi ascultă fiecare cuvânt al Domnului şi al învăţăturii Lui,
fără să îndepărtezi sau să dispreţuieşti nimic din ceea ce acum tu nu poţi încă primi,
sau nu poţi încă înţelege,
fie pentru că n-a sosit încă vremea lui,
fie pentru că n-a sosit vremea ta!
Nu te grăbi să iei poziţia împotriva îndrumării şi mustrării niciodată.
Cântăreşte şi aşteaptă,
că şi lumina are vremea ei la care vine totdeauna.
Credinţa vede înainte,
răbdarea află pe urmă,
dar binecuvântarea este la fel pentru amândouă.