Le-am dat Cuvântul Tău și lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume.
Domnul Isus Hristos a arătat de la început ucenicilor Săi cele două semne care îi vor descoperi pretutindeni, cele două puteri care îi vor urmări până la capăt:
Dragostea lui Dumnezeu
și ura lumii.
- Le-am dat Cuvântul Tău și lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume.
Toată ura lumii se stârnește și se revarsă peste un ucenic al lui Hristos numai din pricina primirii și purtării Cuvântului lui Dumnezeu.
Că ura împotriva ucenicilor lui Hristos este izvorâtă din puterea Satanei care lucrează în fiii întunericului (Efes. 2, 2).
Și că ținta adevărată a săgeților diavolului îndreptate contra ucenicilor Lui, este Ființa lui Hristos din ei, Lucrarea Duhului Sfânt din ei, Prezența Tatălui din ei (1 Ioan 2, 24).
În măsura în care Dumnezeu, prin Cuvântul Său este primit într-un suflet,
în care Cuvântul Se întrupează în cuvintele și în faptele sale,
credinciosul lui Hristos ajunge neapărat să iese din lume, adică din felul păcătos de viețuire a lumii
și să fie urât de ea.
Uneori auzi pe câte un ucenic plângându-se că lumea nu-l mai poate suferi...
Sau mirându-se și neînțelegând de ce tocmai acum când umblă să facă binele,
când caută să fie cinstit, înfrânat, corect și binevoitor cu toți,
- este nesuferit celor mai mulți.
De ce înainte când nu-i păsa de acestea, el era pe placul lumii, era iubit, era însoțit, era respectat - iar acum nu.
Aceste lucruri miră, sau îndurerează, de obicei pe cei începători. Sau pe cei care au rămas doar la marginea vieții cu Hristos.
Căci pe cei ce au o mai mare experiență cu Domnul,
o mai îndelungată trăire cu El,
o mai adâncă pătrundere în cunoașterea tainelor Duhului Sfânt, - pentru aceștia nedreapta ură din partea lumii nu mai este nici noutate, nici descurajare, ci dimpotrivă este semnul unei încredințări mângâietoare.
Suflet scump, slăvit să fie Domnul, tocmai ura aceasta pe care n-o meriți întru nimic, este o binecuvântată dovadă biblică, pentru care trebuie să fii fericit,
- dacă într-adevăr n-o meriți, ci este numai pentru Isus.
Lumea nu te urăște în realitate pe tine ucenicule al lui Isus ci urăște schimbarea care s-a făcut în tine.
Urăște pe Acela care a făcut marea schimbare duhovnicească din viața ta.
Îl urăște pe Hristos care Se realizează în ființa ta cea nouă - și pe care răul cel din lume, nu-L poate suferi.
Până erai om lumesc, aveai fapte lumești, căderi lumești, bucurii lumești și prieteni lumești.
Când ai devenit un om duhovnicesc, când toate cele lumești le-ai părăsit pentru totdeauna, tu ai pătruns în stări și în sfere duhovnicești.
Atunci toate luptele tale sau ispitele tale,
bucuriile sau chinurile tale,
vrăjmașii sau prietenii tăi,
izbânzile sau înfrângerile tale,
- vor fi duhovnicești.
Puterea răutății care lucra în tine când erai fără Hristos și pe care ai alungat-o din inima ta odată cu păcatul pe care l-ai plâns la Crucea lui Hristos părăsindu-l atunci,
- vine acum din nou și din nou, luptând să-L alunge pe Hristos din inima ta
și să te cucerească din nou.
Nu-ți pară rău că toți cei ce te înconjurau îndeaproape cândva, te înconjoară pe departe acum.
Nu face înlesniri căutând să mai lași ceva din dragostea lui Hristos ca să mai păstrezi ceva din dragostea lumii.
Nu merge de la Hristos la lume și de la lume iarăși la Hristos, căutând să nu te strici nici cu lumea dar să rămâi și cu Hristos.
Căci cu lumea vei rămâne în acest fel, dar cu Hristos nu vei putea.
Distanța dintre Hristos și dintre lume este din ce în ce tot mai mare.
Ura lumii pentru Hristos crește din ce în ce tot mai mult.
Lupta diavolului împotriva lui Hristos se va tot adânci. Atât de hotărât încât nu va mai fi cu putință nici o cale de mijloc.
Va trebui să alegi clar, ori una ori alta.
Alege-L frate pe Hristos, oricât de mare ar fi ura cu care lumea se va năpusti asupra ta.
Dragostea lui Dumnezeu nu numai că te va însoți acum, dar te va răsplăti cu o despăgubire veșnică pentru tot ce ai suferit pentru El.
Hristos să te ajute!
Slavă și mulțumire veșnică Ție Dumnezeul nostru, pentru Cuvântul căruia lumea ne-a urât.
Te rugăm îndreaptă-ne ochii și inima spre răsplătirile cu care ne despăgubești Tu pentru că ne-am alipit de Tine și am rămas lângă Cuvântul Tău.
O Doamne și Dumnezeul nostru, ai milă de noi atunci când ura aceasta ajunge ca cel mai crâncen fel de răzbunare.
Fii atunci strălucit cu noi și ajută-ne să alegem partea Ta,
biruind moartea și atingând cerul.
Amin.
+
Bucurați-vă-n răbdare, fiii mei, și-n umilire
asta-i calea care duce către cer și mântuire!
- Însă plângeți când va-ncepe lumea-n slavă să vă poarte
asta-i calea care duce la osândă și la moarte.