Solia mea
Traian Dorz - Cântări de Drum
Solia mea, mai strângeţi centura pe mijloc
ne-apropiem credinţa de cel din urmă foc.
Aşează-ţi bine coiful pe capul tău de-acum
de ultima-ncercare ne-apropiem pe drum.
Mai bine ţine-ţi scutul şi platoşa mai drept
vrăjmaşul cel din urmă să-l birui piept la piept.
Mai strânsă ţine-ţi spada să nu greşeşti cu ea
când va veni-ncleştarea cea crâncenă şi grea.
Mai mută strângeţi gura un grai să nu strecori
când mai de preţ tăcerea va fi de mii de ori.
Picioarele-ţi încalţă mai harnice şi iuţi
spre paşii cei din urmă datori la cei pierduţi.
Grăbeşte spre Cuvântul cel încă datorat
şi nu-ţi da untdelemnul din candelă-adunat.
Prin crâncena-ncleştare te ţine de şirag
cu inima-ndreptată spre ţintă şi spre steag.
Primejdia din urmă cu bine dac-o treci
solia mea, chemarea ţi-ai împlinit pe veci!